Dezvoltarea constitutionala a Romaniei

Cunoaștere și cercetare
Investigarea istorică a evoluţiei politice şi a dezvoltării constituţionale a oricărui stat impune recurgerea la documente, mai ales la acelea care pun în evidenţă evenimentele majore din istoria politică a unei ţări. Dintre acestea, multe au un conţinut şi consecinţe juridice. Acesta este şi motivul pentru care investigaţia istorică a dezvoltării constituţionale a oricărui stat trebuie să se împletească armonios cu cercetarea juridică şi analiza politică a documentelor şi, în general, a izvoarelor istorice.

Despre lucrare
Această lucrare, apărută sub egida Academiei de Științe Juridice din România, prezintă o selecție de documente care acoperă un arc istoric al evoluţiei politice şi constituţionale româneşti, de la jumătatea secolului al XVIII-lea până în prezent. Ele readuc, într-un nou timp istoric și într-o nouă fizionomie psiho-socială a poporului nostru momente semnificative, fundamentale din dezvoltarea constituţională a statului român, evenimente care au marcat progresul politic al societăţii româneşti.
Ansamblul documentelor prezentate este conceput ca un recurs la istoria politică a statului român, care reprezintă, dincolo de valoarea sa istoriografică, un tezaur din care generaţiile actuale de politicieni pot extrage esenţa gândirii politice româneşti tradiţionale pentru a readuce în actualitate valori ale parlamentarismului, cutezanţa și sacrificiul generaţiilor revoluţionare, precum şi efortul lor neabătut de a înlătura şi învinge obstacolele din calea dezvoltării moderne a ţării.

Din cuprins
În lista documentelor prezentate îşi află locul nu numai actele politice sau constituţionale adoptate în cancelariile Principatelor Româneşti, dar şi mărturii, memorii, rapoarte diplomatice în care au fost consemnate momente semnificative ale dezvoltării constituţionale româneşti sau ale vieţii politice curente. Acestora li se adaugă acte legislative care au transpus în norme imperative voința politică a partidelor aflate la guvernare, decizii luate de statul român, poziții ale minorităților naționale față de unele evenimente istorice. Nu toate documentele expuse au un vădit conținut constituțional, dar au putere de evocare pentru concepții și atitudini politice ale autorităților sau personalităților învestite cu atribuții de putere constituită.

Recomandare editorială
Pentru o analiză a problematicii teoretice și practice a dreptului constituțional a se vedea Tratat de drept constitutional contemporan. Editia 2

Despre autor
Cristian Ionescu este profesor universitar doctor în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Juridice și Administrative a Universității Creştine „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti.