A publicat mai multe lucrări, între care: Itinerar metodic în studiul dreptului (1992); Finalităţile dreptului (1995); Concepte fundamentale în teoria generală a dreptului (1996); Introducere în filosofia dreptului (1998); Doctrina juridică (1999); Metodologie juridică (premiul „Mircea Manolescu” - 2005 acordat de către „Asociaţia Juriştilor din România”); Tratat de teoria generală a dreptului (2007) ş.a. În calitate de membru al „Asociaţiei Internaţionale de Filosofie a Dreptului şi Filosofie Socială”, a participat la mai multe reuniuni ştiinţifice, unde a prezentat comunicări ştiinţifice: Islanda (1993); Italia (1995); Argentina (1997); S.U.A. (1999); Suedia (2003); China (2004); Spania (2005); Coreea de Sud (2008 ) ş.a.

În volumul de faţă, autorul propune o viziune referenţială complexă asupra filosofiei dreptului - care are vocaţia să exploreze identitatea, temeiul, natura profundă, sensul, dezirabilitatea, universalitatea, locul şi rolul dreptului în raport cu condiţia umană şi lumea -, configurată prin atragerea şi conjugarea în câmpul reflecţiei acesteia a marilor paradigme filosofice cu privire la ceea ce este filosofia, a doctrinei juridice exemplare, a experienţei istorice a diverselor tipuri de drept, de o manieră neinfailibilă, pluralistă, deschisă, aptă de critică şi controversă,  mereu perfectibilă.

Autorul pledează pentru faptul că interogaţiile filosofice fundamentale referitoare la: raţiune, libertate, adevăr, dreptate, bine, om, la marile domenii filosofice referitoare la cunoaşterea ştiinţifică (epistemologia), la lumea valorilor (axiologia), la reflecţia asupra acţiunii eficiente (praxiologia), fac parte, în întruchipări specifice, din lumea juridică, iar răspunsul contemporan la acestea „controlează” de o manieră decisivă demersul juridic teoretic şi practic. În absenţa acestei viziuni complexe, rod al eforturilor comune ale filosofilor şi juriştilor, aptă să instituie repere cardinale pentru acţiunea socială, dreptul poate fi manipulant, arbitrar, patologic, instrument normativ de tortură în viaţa socială, plasându-se în afara rostului său omenesc.