Edituri














Colectii C.H. Beck

Drept

- Stiinte administrative

- Seria relații internaționale

- Stiinte penale

- IADUER

- Tratat


Economie

- Afaceri

- Comunicare

- Cariere

- Finante-contabilitate

- Oeconomica


Reviste

- Abonamente Reviste C.H. BECK

- 2012

- Buletinul Casației

- Buletinul Curților de Apel

- Curierul Judiciar


Produse electronice

- legalis.ro

Noua Revista de Drepturile Omului, Nr. 3/2010

-15%
Editura:
C.H. Beck

Tematica:
Drepturile omului
Pret : 34.90 lei
Pret redus: 29.67 lei
Nr buc. Cumpara
ISSN: 1841-4710
Data aparitiei: 15 Noi 2010
Nr pagini : 152

A apărut numărul 3 al Noii Reviste de Drepturile Omului!

Noua Revista de Drepturile Omului, Nr. 3/2010. Fisiere atasate:

Detalii: Noua Revista de Drepturile Omului, Nr. 3/2010.

Publicăm în mod excepțional, integral, pe trei numere, o foarte lungă hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului: Cauza Kononov c. Letonia (intervenient Rusia). Prima parte a apărut în numărul trecut, iar hotărârea Marii Camere în recursul cerut de Letonia va fi găzduită în numărul viitor.
De ce atâta atenție acordată „cazului Kokonov”?
Cauza a generat o vie dezbatere în cadrul instanței din Strasbourg. Într-o opinie distinctă menită să întărească hotărârea, judecătorul Myjer a explicitat unul din argumentele care stăteau în penumbra acestui verdict: persoana judecată nu a făcut parte din rândul naziștilor sau a aliaților și a colaboratorilor lor, ci din tabăra Puterilor Aliate, care luptau împotriva naziștilor.
Alți trei judecători, Fura-Sandström, David Thör Björgvinsson și Ineta Ziemele au susținut, în opinia lor disidentă, absența oricărui element în Convenție care să limiteze aplicarea art. 7 doar la crimele naziste. Convenția nu are de ce să opereze cu standarde duble. Faptul că instanța europeană atribuie sătenilor „orientări pro-naziste” nu îi poate priva pe aceștia de protecția dreptului internațional umanitar.
David Thör Björgvinsson a mers mai departe, punctând una din interpretările istorice ce au marcat dezbaterile. Judecătorul a arătat că în perioada 1940-1991, Letonia a fost victima ocupației ostile a unor puteri străine: două regimuri totalitare, Germania nazistă și Uniunea Sovietică, își disputau teritoriul Letoniei ignorând total drepturile letonilor la autodeterminare. Uniunea Sovietică nu urmărea să „elibereze” Letonia de Germania nazistă și să redea țării calitatea de stat suveran independent, ci dorea să obțină din nou controlul asupra Letoniei, ca Republică Socialistă Sovietică.
Aceste date explică marea miză a cauzei Kononov c. Letonia: diferențierea sau din contră, egalizarea juridică a crimelor de război și împotriva umanității comise de forțele Germaniei naziste, respectiv, ale Uniunii Sovietice. Verdictul din 24 iulie 2008 a produs multă emoție între gânditorii implicați în „aducerea la zi a memoriei” după căderea sistemului comunist. Invocăm o singură reacție, lucrarea prezentată într-un colocviu din luna septembrie 2008, “The Discourse of Communist Crimes in the European Memory Politics of World War II”. În ea, cercetătoarea estonă Maria Mälksoo observa că este moral inacceptabil, iar din punct de vedere politic periculos, să impui celor care au suferit sub regimul comunist în epoca sovietică să ierte, să uite și să „meargă mai departe” fără să obțină dreptatea. Este necesară, în concluzie, o istorie critică a „unei memorii comune europene a celui de-al Doilea Război Mondial” care să facă să dispară ambiguitățile și să releve complexitatea trecutului.
Letonia a făcut contestație la Marea Cameră, bucurându-se de susținerea, ca intervenient, a Lituaniei. Conform Ministerul de Externe al Letoniei, Federația Rusă a încercat să facă presiuni asupra Curții prin campanii în presă și dezvăluirea votului judecătorilor înainte de anunțarea hotărârii. Ministerul leton a cerut condamnarea acestui comportament de către Consiliul Europei.
La 17 mai 2010, Marea Cameră a recunoscut, cu 14 voturi la 3, că prin condamnarea lui Vasiliy Kononov, în 2004, pentru crime de război comise brutal împotriva populației civile, Letonia nu a violat neretroactivitatea așa cum este aceasta definită în art. 7 al Convenției europene a drepturilor omului. Desigur, în asemenea hotărâri, nu doar verdictul contează, ci și raționamentul, căci va juca un rol în cauze asemănătoare. Argumentele Marii Camere vor fi puse la dispoziția cititorului în numărul viitor al revistei.

Alte publicatii pe aceeasi tematica

-15%
42.90 lei
36.50 lei

Detalii
Noua Revistă de Drepturile Omului, Nr. 1/2015...
-15%
149.00 lei
126.65 lei

Detalii
O premieră în literatura juridică din România....
-15%
151.60 lei
128.86 lei

Detalii
NRDO ∙ Noua Revistă de Drepturile Omului - Reconcilierea dintre principiul demnității și principiul libertății umane! Prețul redus este valabil până la 10 ianuarie 2012 și include TVA!...
-15%
44.90 lei
38.17 lei

Detalii
Ediția a patra a lucrării Protecția europeană a drepturilor omului își dovedește necesitatea datorită schimbărilor importante survenite, în ultimul an, în mecanismul  de control al respectării obligațiilor asumate  de statele-părți la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, p...
-15%
34.90 lei
29.67 lei

Detalii
A apărut numărul 1 al Noii Reviste de Drepturile Omului!...
Comentarii la Noua Revista de Drepturile Omului, Nr. 3/2010
Comentarii (0) Adauga comentariu
Adauga comentariul tau:
Nume:
Email:
Comentariu:
Cod securitate:
 
 
Important!
Responsabilitatea pentru comentariile postate apartine autorului acestora.
Echipa Editurii C.H. Beck nu poate fi facuta responsabila pentru continutul comentariilor postate de vizitatori.
Reduceri de pana la 70%
Contul meu
E-mail:
Parola:
Am uitat parola
Publicitate Beckshop.ro
Newsletter
Pentru a fi la curent cu promotiile noastre, abonati-va la newsletter.