Andrei Răzvan Nănescu face propuneri de ordin teoretic provocate, pe de o parte, de experienţa sa în administraţia franceză, unde a simţit dreptul administrativ francez în mişcare, iar, pe de altă parte, de nevoia administratului român de a avea mijloacele potrivite pentru a ajuta şi convinge autorităţile şi instanţele române, să aleagă soluţii adecvate.
Lucrarea pune în dezbatere:
- explicarea înlănţuirii „fapt material - fapt juridic - formă procedurală prealabilă - uneori ridicată la rang de act administrativ premergător - condiţii procedurale concomitente - act final - condiţii procedurale posterioare”;
- explicarea mecanismului detaşării actului administrativ premergător, pentru a nu mai ascunde în spatele lui transformarea actelor premergătoare în acte finale;
- un nou criteriu de clasificare a actelor administrative premergătoare, în acte de decizie sau acte de execuţie;
- recunoaşterea noului criteriu doctrinar printre clasificările existente ale actelor administrative şi corelarea lui cu temeiul legal din legea contenciosului administrativ;
- analiza unor situaţii concrete, pentru „a pune la treabă” criteriul propus şi a demonstra, astfel, viabilitatea lui;
- analiza proceselor decizionale administrative complexe (argumentarea unui drept de natură procedurală de a continua procedura de avizare / limitarea în timp a procesului luării deciziei / autoritatea de lucru decis);
- fundamentarea soluţiei finelui de neprimire pentru acţiunile introduse de terţii la procedura decizională de avizare.

Andrei Răzvan Nănescu teoretizează ca un excelent practician, adică urmăreşte folosul practic al distincţiilor şi al clasificărilor în drept, pentru soluţii juste în administraţie sau /şi în justiţie.

Lucrarea «Regimul de contencios administrativ al actelor premergătoare», prin tot ce cuprinde - trimiteri, referinţe, puncte de vedere originale - este utilă celor care vor să ştie mai mult decât ştiu.