Coș de cumpărături

0 prod. - 0,00 RON

Coșul de cumpărături este gol.

Analele Universității din București - Seria Drept, 2019

Autor(i) Editura C.H. Beck

ISSN: 1011-0623
Număr pagini: 184
Coperta: Necartonată
Tip publicaţie: Periodice
Cod produs: 8124
Data apariției: 26.03.2020
Format carte: Format X4
Disponibilitate: În stoc
Editura: C.H. Beck
Colecția: Analele Universității din București. Seria Drept
Preț redus: 84,15 RON Preț: 99,00 RON

Reducere: 15%

În stoc

PREZENTARE

Analele Universității din București – Seria Drept 2019

 

Începând cu anul 2014, revista Analele Universității din București, seria Drept, va fi publicată într-un singur număr pe an. În paginile acestui număr se regăsesc rubricile tradiționale (Profesori invitați, Doctrină, Tineri Cercetători, Varia), dar și rubrici noi (Conferințe, Recenzii, Tendințe europene).

La prima rubrica intitulată Profesori invitați, doamna Anne PONSEILLE prezintă în unicul articol al acestei rubrici, cu un titlu sugestiv „Minimul pedepselor în dreptul francez: între umbră și lumină”,  evoluția în dreptul francez a instituției pedepsei minime înțeleasă ca si cuantum minim al pedepsei instituit de legiuitor, pe care judecătorul cauzei în stabilirea pedepsei concrete, nu îl va putea încălca. Această instituție, despre care autoare spune că a avut o istoria haotică în dreptul francez este tratată în articol prin prisma evoluției acesteia, autoarea analizând în raport cu fiecare lege penală în vigoare în diferite perioade istorice, apariția, dispariția și consecințele aplicării acestei instituții în dreptul penal francez de-a lungul timpului.

La următoare rubrică, intitulată Doctrină, lect. univ. dr. Doru TRĂILĂ și drd. Mircea DUB  ridică problema calificării ca și activitate de creditare, cu toate consecințele ce decurg din aceasta, a încheierii de contracte de vânzare cu plata prețului în rate și rezerva proprietății. Autorii se opresc mai întâi asupra problematicii compatibilității dintre contractul de vânzare cu plata prețului în rate și rezerva proprietății și dobânda remuneratorie, element necesar pentru a putea califica o operațiune ca și activitate de creditare, autorii ajungând la mai multe concluzii ce se fundamentează pe normele civile de drept comun și opiniile exprimate în doctrină. Mutând apoi discuția pe tărâmul legislației specifice materiei de creditare (Legea nr. 93/2009, O.U.G. nr. 99/2006, O.U.G. nr. 52/2016), autorii prezintă cazurile și condițiile în care o astfel de vânzare cu plata prețului în rate și rezerva proprietății însoțită de dobânzi remuneratorii poate fi calificată ca o activitate de creditare, și deci, aplicabil acesteia, regimul juridic specific instituit prin actele normative menționate. Apoi, doamna lect. univ. dr. Daniela-Anca DETEȘEANU și doamna  lect. univ. dr. Cristina-Mihaela NICOLESCU oferă o analiză amănunțită asupra situației persoanelor transsexuale și transgender, din punct de vedere al statutului lor civil, așa cum este el reglementat în sistemul de drept românesc. Potrivit autoarelor, aceste persoane se confruntă cu unele impedimente în exercitarea drepturilor lor datorită neajunsurilor legislației civile române în această materie, legislație care nu cuprinde reguli specifice, dedicate statutului civil al acestora și nici proceduri administrative, judiciare sau medicale clare care să intereseze probleme cum ar fi: posibilitatea și condițiile necesare de schimbare a sexului, accesul la tratamentul medical specific operației de schimbare a sexului, modificarea numelui și a actelor de stare civilă. Autorii prezintă în articol, parcursul legal anevoios pentru persoanele transsexuale în a obține tranziția în genul în care acestea se identifică, precum și recunoașterea civilă a acestei schimbări, de asemenea se analizează unele probleme care se ivesc după schimbarea sexului, în special cu privire la căsătorie.

Următoare rubrică, denumită Conferințe, este dedicată Conferinței din 8 noiembrie 2018 de la Facultatea de Drept a Universității din București „Journée bilatérale franco-roumaine de l’association Henri Capitant.  La protection de la propriété en droit civil et en droit pénal” și cuprinde articole ce tratează aspecte care privesc ocrotirea dreptului de proprietate prin mijloace civile și penale. Pentru început, domnul Alexandre ZABALA de la Universitatea din Bordeaux prezintă o perspectivă nouă și interesantă despre cum modelul proprietății civile care reglementează relația noastră cu lucrurile, astfel cum este recunoscut astăzi, este instrumentul instituțional care justifică distrugerea treptată a mediului în care trăim. Se ridică astfel întrebarea, merită ocrotită o instituție care nu mai ocrotește? Lect. univ. dr. Adina BUCIUMAN în articolul intitulat „Proprietatea în dreptul român și modelul său francez:  o evoluție în contratimp”, prezintă o comparație dintre modelul francez de proprietate și replica sa transpusă în dreptul românesc.  Deși Codul civil din 1864 copiază în întregime modelul revoluționar francez instituit prin Codul lui Napoleon, conceptul de proprietate fiind totuși influențat de contextul social politic din România, în evoluția reglementării s-a constatat o întrerupere a acestei tendințe de a prelua modele din dreptul francez, actual Cod civil rămânând mai degrabă fidel modelului tradițional de proprietate (Codul civil din 1864), fiind astfel mai apropiat de modelul Codului lui Napoleon decât de actuala reglementare din dreptul francez. Domnul Paul CAZALBOU, în articolul său, arătă cum, în dreptul francez, conceptul de protecție penală a dreptului de proprietate, precum și obiectul și mijloacele sale au transformat noțiunea de proprietate, într-un sens propriu materiei dreptului penal care diferă de concepția atribuită în dreptul civil. Această diferență între proprietatea în sens civil și proprietatea în sens penal a fost lămurită de recentele intervenții legislative care au survenit în dreptul francez. În dreptul penal român, noțiunea de proprietate și protecția penală conferită acesteia au fost analizate de domnul profesor Valerian CIOCLEI. Protecția penală a proprietății este una subsidiară, menită să completeze mijloacele de protecție oferite de celelalte ramuri ale dreptului, atunci când acestea sunt insuficiente. Acest articol va dezvălui cum o astfel de protecție este asigurată de Codul penal, precum și noțiunea și obiectul acesteia. În articolul intitulat „Vânzarea bunului altuia în dreptul civil francez”, domnul Philippe CHAUVIRÉ oferă o analiză a acestei operațiuni juridice în dreptul francez. Dacă în dreptul civil tradițional, vânzarea lucrului altui primea o interdicție totală, în ultima perioadă aceasta este tratată mai nuanțat, permițându-se în multe cazuri o astfel de operațiune. După cum arată autorul articolului, această schimbare de concepție nu ar trebui să ne surprindă, ci dimpotrivă, trebuie tolerată, din moment ce este adaptată noilor forme de vânzare, în special celor referitoare la bunurile de consum, restabilind astfel o mai clară delimitare între etapele de formare și executare a contractului. În dreptul penal francez, consecințele vânzării lucrului altuia sunt analizate de domnul profesor Valérie MALABAT, acesta arătând că nu există o incriminare specifică pentru vânzarea lucrului altuia, totuși dacă vânzătorul este de rea-credință, comportamentul său încadrându-se pe una dintre incriminările existente (furtul, abuzul de încredere, tăinuire) se poate activa răspunderea penală, existând însă, o incertitudine cu privire la vânzare unui bun imobil care aparține altuia decât vânzătorului. Din perspectiva victimei, în cazul comiterii unei infracțiuni, autorul arată că instanța penală nu poate dispune anularea contractului fraudulos sau restituirea lucrului ci doar acordarea de despăgubiri. În ultimul articol al acestei rubrici doamna lect. univ. dr. Andra-Roxana TRANDAFIR prezintă consecințele vânzării lucrului altuia în dreptul penal român. Autoarea analizează infracțiunile incidente pentru astfel de operațiuni, dintre care amintim abuzul de încredere, gestiunea frauduloasă, delapidare. De asemenea, se face analiza posibilelor ipoteze în care  astfel de fapte, chiar prevăzute de legea penală, nu prezintă caracter antijuridic, neconstituind deci infracțiuni (incidența cauzei justificative a stării de necesitate sau a exercitare unui drept). Autorul analizează, de asemenea, si consecințele din procedura penală care se produc drept urmare a angajării răspunderi penale a vânzătorului pentru comiterea uneia dintre infracțiunile menționate.

La următoarea rubrică, intitulată Recenzii, doamna profesor Adriana ALMĂȘAN arată cum terminologia juridică care ar trebui să aibă menirea să simplifice și să eficientizeze discursul scris al juriștilor, indiferent de forma pe care acesta îl îmbracă (contracte, legislație, literatură juridică documente prezentate în instanță) s-a transformat într-un limbaj juridic imprecis, pompos și pedant, ce asigură rareori transmiterea eficientă a informațiilor. Autoarea atrage atenția asupra necesității simplificării acestui limbaj, precum și a asigurării  accesibilității acestuia.

La rubrica Tendințe europene, doamna Mihaela Augustina DUMITRAȘCU, în articolul intitulat „Cultura – Parte componentă a relațiilor internaționale  ale Uniunii Europene”, prezintă un studiu elaborat despre cum Uniunea Europeană și instituțiile sale abordează cultura atât în interiorul organizației – din punct de vedere al atribuirii competențelor, acțiunile întreprinse de Uniune în acest domeniu vin în completarea măsurilor naționale – cât și ca element al relațiilor sale internaționale – UE angajându-se să transforme diversitatea culturală într-un element esențial al acțiunii sale externe și să confere Europei un rol cultural mai activ în relațiile internaționale. Nu în ultimul rând, autoarea analizează cum multiculturalismul se prezintă în acest moment în cadrul UE, în contextul special și complex al migrației.

La rubrica Tineri cercetători, domnul Vlad-Cristian SOARE, într-un articol de drept administrativ, tratează unele probleme de interpretare privind constituționalitatea și capacitatea juridică a subdiviziunilor administrativ-teritoriale. Autorul arată că reglementarea subdiviziunilor administrativ-teritoriale sub Legea 2/1998 a supraviețuit schimbării de regim politic, survenit odată cu Revoluția din 1898, fiind totuși modificată și completată prin dispozițiile noii Constituției și a Legii nr. 255/2001, iar mai târziu prin Codul administrativ. Astfel, în actualul context legislativ, autorul ridică problema legată de cine poate constitui subdiviziuni-administrativ teritoriale, de asemenea, dacă rezolvarea găsită la această problemă nu conduce la o posibilă interpretare neconstituțională. Se mai tratează problemele de interpretare cu privire la capacitatea juridică a acestor subdiviziuni administrativ-teritoriale. Următorul articol, al domnului Dorel HERINEAN își propune studierea modalității în care se formează legătura subiectivă între persoanele juridice și persoanele fizice care acționează în interesul, obiectul de activitatea sau numele acestora. Analiza se bazează pe o clasificare a persoanelor fizice care pot atrage răspunderea penală a persoanei juridice, respectiv decidenți și executanți. De asemenea, o altă distincție pe baza căreia este structurată analiza este cea între etapa subiectivă și etapa obiectivă în care se conturează vinovăția și răspunderea penală a persoanei juridice. Pornind de la aceste distincții, se realizează o analiză într-o modalitate structurată, în cadrul căreia se verifică interacțiunile dintre persoanele fizice și juridice, se ridică probleme și, pe alocuri, se propun soluții raportat la formele de vinovăție și formele de participație care pot fi incidente. În finalul articolului, autorul face o propunere generală de reglementare pentru problema participației penale a persoanei juridice. Ultimul articol al acestei rubrici, aparține domnului George-Alexandru LAZĂR, care prezintă unele criterii de evaluare a vinovăției persoanei juridice, în contextul răspunderii penale. Autorul explică evoluția standardului de probă al laturii subiective, calificarea vinovăției în intenție, culpă sau praeterintentie, în cazul infracțiunilor comise de persoana juridică. Se arată că acest standard de probă, indiferent de modalitatea în care s-a dezvoltat (legislativ sau jurisprudențial) a avut ca scop asigurarea unei proceduri echitabile în materie penală.

Rubrica Varia prezintă Conferința internațională „The Challenges  of Regulating and Enforcing Competition Law” organizată de Facultatea de Drept a Universității din București în cooperare cu Consiliul Concurenței, în 14 și 15 noiembrie 2019. Prezentarea conferinței urmează a fi publicată într-un volum viitor al acestei reviste.

Te-ar putea interesa și
Loading...
Vă rugăm, așteptați...