Vă invităm să descoperiți articolele publicate în Curierul Judiciar nr. 4/2022 prin care sunt sondate empiric câteva problematici juridice din perspectiva mai multor ramuri de drept aplicabile artei și care propun coagularea acestor perspective diferite pe care arta, ca multitudine de producții ale ființei umane în scopuri estetice și simbolice, le implică: perspective de proprietate intelectuală, perspective de drept public, comerțul cu artă și revendicarea operelor de artă furate sau pierdute.

Ce caracterizează acest număr tematic de revistă?

Coordonare profesionistă

Beatrice Onica-JarkaRevista este realizată sub coordonarea dnei Beatrice Onica-Jarka, avocat în Baroul București, vicepreședinte al Institutului Arbitral Român, FCIArb și arbitru în cadrul Curții de Arbitraj pentru Artă (CAfA), autor a numeroase articole în domeniul arbitrajului, speaker în cadrul conferințelor organizate pe această temă și titular al unor cursuri de drept internațional dedicate protecției proprietății culturale în timpul conflictelor armate.

Selectarea minuțioasă a temelor

Scopul acestui număr tematic este coagularea perspectivelor juridice diferite pe care arta le implică într-o manieră atractivă. Sunt astfel sondate empiric câteva problematici juridice selectate atent din perspectiva mai multor ramuri de drept aplicabile artei, neintenționând niciun moment să le epuizeze, ci mai degrabă să fie evidențiată arta dreptului în materiile de drept aplicabile artei, în multiplele forme de manifestare a acesteia.

Colectiv de 12 autori

Practicieni ai dreptului, dar și cadre didactice, specialiști de prestigiu în ramuri de drept cu incidență asupra artei, experți în achiziții publice și în urbanism, dar și în dreptul intern, european și internațional se întâlnesc în paginile acestui număr pentru a configura exemplificativ aplicarea dreptului în artă și deschiderea unor perspective juridice clare atât lumii artistice din România, cât și celor interesați de investiția în artă, celor doritori să practice dreptul artei și chiar publicului larg prin dimensiunea culturală atractivă a problematicii abordate.

Public-țintă divers

Lumea artistică, creatori, investitori și dealeri de artă, dar și teoreticieni şi practicieni ai dreptului deopotrivă, din toate domeniile și sferele de activitate, într-un cuvânt iubitorii de frumos, trebuie să se familiarizeze cu implicațiile juridice ale creației artistice materializate într-o operă de artă, cu drepturile și obligațiile pe care le determină nașterea operei de artă, exhibarea și tranzacționarea acesteia. 

11 articole și peste 50 de întrebări

În paginile revistei puteți citi 11 studii în care autorii răspund la peste 50 de întrebări legate de dreptul artei și actualele provocări în materie.

  1. Care este protecția de drept material de care se bucură operele de artă în timpul războaielor?
  2. Care sunt remediile pentru restituirea operelor de artă furate în timpul războaielor?
  3. Care este specificul cererilor, acțiunilor în revendicarea operelor de artă furate în timpul războaielor?
  4. Este funcționabilă judecarea de către instanțele judecătorești naționale a acțiunilor transfrontaliere în revendicarea operelor de artă furate în timpul războaielor?
  5. Este arbitrajul specializat în artă o soluție pentru rezolvarea acțiunilor transfrontaliere în revendicarea operelor de artă furate în timpul războaielor?
  6. Ce este și ce nu este un NFT ?
  7. Care este legătura dintre NFT și opera de artă asociată acestora?
  8. Ce tipuri de dispute pot interveni între titularii de drepturi și creatorii de NFT?
  9. Achiziția unui NFT transferă și drepturile de proprietate intelectuală asupra operei asociate?
  10. Sunt drepturile asupra NFT permanente și imuabile?
  11. Pot autoritățile publice centrale și locale să achiziționeze artă?
  12. Cum au procedat în practică autoritățile publice centrale și locale pentru achiziționarea de artă?
  13. Care sunt mijloacele legale și practice prin care autoritățile publice centrale și locale pot achiziționa artă?
  14. Ce proceduri de achiziție publică pot fi utilizate de autoritățile publice centrale și locale în cazul în care intenționează să achiziționeze artă? 
  15. Cum poate fi asigurată întocmirea unei documentații de atribuire clare, profesioniste și aplicată specificului achiziției de artă?
  16. Artistul român poate primi bani de la statul român cu care să-și finanțeze munca?
  17. Care sunt sursele fondurilor, de preferat nerambursabile, pe care un artist le poate accesa pentru a-și duce munca mai departe?
  18. Cât de greu sunt de accesat ajutoarele financiare de către un artist?
  19. Care este procedura pentru finanțarea din surse publice a artei?
  20. Îndeplinește o lucrare artistică generată de Inteligența Artificială condițiile pentru a fi considerată operă de creație intelectuală în înțelesul Legii dreptului de autor?
  21. Poate IA fi recunoscută drept autor al unei opere de artă?
  22. Sunt statele pregătite să acorde protecție legală lucrărilor artistice generate de IA?
  23. Ce soluții legale sunt susceptibile de implementare în privința protecției lucrărilor artistice generate de IA prin drepturi de autor?
  24. Care sunt principalele case de licitații ce facilitează comerțul internațional cu artă?
  25. Care sunt reglementările aplicabile comerțului internațional cu artă?
  26. Ce reprezintă și care este rolul unei licențe de import/export în comerțul internațional cu artă?
  27. Care sunt pașii pentru importul/exportul unui bun cultural din perspectiva legislației UE?
  28. Ce sunt marketplace-urile și care este importanța lor în contextul comerțului online?
  29. Care este cadrul legislativ care reglementează relația dintre marketplace și vânzător, dar dintre marketplace și consumator?
  30. Care sunt particularitățile comerțului cu artă prin intermediul marketplace-urilor?
  31. Care sunt principalele riscuri pentru marketplace-uri în cadrul unei vânzări de artă ce are loc prin intermediul său?
  32. Ce modificări ale legislației aplicabile în domeniul comercializării artei ar trebui să fie implementate pentru încurajarea acestui tip de comerț în România?
  33. Arta urbană este creație artistică sau vandalism?
  34. Sunt creatorii de artă stradală protejați din punct de vedere juridic?
  35. Pot fi trași la răspundere creatorii de artă stradală?
  36. Există litigii la nivel internațional care prezintă interes pentru creatorii de artă stradală?
  37. Există diferență între clădirile protejate și clădirile abandonate? 
  38. Care sunt principalele probleme de drept analizate de instanță în litigiul de restituire a operei „Cumințenia pământului”?
  39. Ce relevanță are lipsa valabilității titlului statului asupra bunurilor culturale mobile sub aspectul aplicării dispozițiilor Legii nr. 182/2000?
  40. A fost ilegală și abuzivă preluarea de către stat a sculpturii „Cumințenia pământului”?
  41. Ce încercări au fost făcute pentru readucerea în domeniul public a „Cumințeniei pământului” și ce succes au avut?
  42. Cum se impozitează veniturile obținute din tranzacționarea NFT?
  43. Este o diferență între creația și valorificarea NFT și revânzarea lor ulterioară?
  44. Operațiunile cu NFT sunt supuse TVA?
  45. Sunt operațiunile cu crypto-active mai sensibile la fraudă?
  46. Oferă Legea dreptului de autor o protecție specifică împotriva falsului în artă, care să acopere vidul legislativ din textul de incriminare a falsului în înscrisuri?
  47. Comercializarea falsurilor de artă intră sub incidența cadrului normativ aplicabil în cazul contrafacerilor?
  48. Mai subzistă protecția împotriva reproducerii neautorizate în cazul falsificării unor opere de artă care au căzut în domeniul public?
  49. Cum poate colecționarul persoană fizică proteja un drept de autor propriu asupra operelor colecționate?
  50. Se poate invoca legislația aplicabilă practicilor comerciale abuzive pentru întoarcerea prestațiilor în cazul comerțului cu obiecte de artă falsificată puse în circulație în cunoștință de cauză?

 

Revista Curierul Judiciar nr. 4/2022 este disponibilă în format integral și în Biblioteca juridică online legalis.