Cât de mult mai înseamnă azi, pentru studenții facultăților de drept, o carieră în domeniul în care studiază? Și de ce e important pentru companii, indiferent că sunt sau nu societăți de avocatură, să acorde atenție promovării carierei în profesiile asociate domeniului juridic. Acestor întrebări, printre altele, răspunde articolul de față - Marketing carierei în domeniul juridic - semnat de asist. univ. dr. Ecaterina Coman, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor, Universitatea Transilvania din Braşov. 

Articolul a fost publicat, sub forma editorialului, în Revista Curierul Judiciar nr. 10/2020, disponibilă acum pe Beckshop.ro și în format electronic, în Biblioteca juridică online legalis.

Curierul Judiciar nr. 10/2020 - Editorial - Marketingul carierei în domeniul juridic

„Una dintre marile provocări cu care se confruntă companiile în era economiei bazată pe cunoaştere este atragerea şi retenţia angajaţilor talentaţi în organizaţie. Domeniul juridic nu este o excepţie. Dacă în trecut majoritatea oamenilor aveau acelaşi loc de muncă din momentul în care intrau pe piaţa forţei de muncă până în momentul pensionării, acum angajaţii sunt dispuşi să renunţe la locul de muncă pentru a căuta oferte mai bune. Când spun „ofertă mai bună” nu mă refer neapărat la un pachet salarial mai atractiv! Într-adevăr, recompensele financiare reprezintă un factor important în alegerea unui loc de muncă, însă la un anumit nivel banii nu mai sunt un factor motivator atât de important şi încep să conteze şi alte aspecte precum oportunităţile de dezvoltare a carierei.

În domeniul juridic succesul profesional nu este asigurat neapărat de companie, ci de o reputaţie bună şi un grad crescut al angajabilităţii. Speţele sau situaţiile juridice complicate şi sofisticate sunt cele mai provocatoare pentru că îi determină pe jurişti să-şi depăşească limitele, să acumuleze experienţă şi să-şi crească notorietatea. Desigur că reputaţia unui jurist este influenţată şi de reputaţia companiei în care lucrează, însă relaţia este valabilă şi în sens invers. Cariera unui jurist este susţinută de informaţii şi reţele din afara organizaţiei, pe care acesta le întreţine cu sau fără ajutorul companiei în care lucrează.

În acest context, cum ar putea angajatorii să-i atragă şi să-i reţină pe cei mai buni avocaţi/jurişti? Aici mă voi referi mai mult la firmele de avocatură şi cabinetele pentru consultanţă juridică, care concurează pentru aceiaşi clienţi şi, prin urmare, se luptă şi pentru minţile strălucite din domeniul juridic. De cele mai multe ori dezvoltarea carierei în cadrul unei singure organizaţii nu permite acumularea unei game de experienţe foarte vaste, aşa încât tot mai mulţi tineri sunt tentaţi să profite de oportunităţile de dezvoltare pe care le oferă diferiţi angajatori. În acest caz managerii trebuie să aplice strategii de marketing în domeniul resurselor umane pentru a „vinde” candidaţilor şi angajaţilor nu doar un loc de muncă, ci o carieră, un stil de viaţă – un produs cu putere de anticipare a nevoilor viitoare ale propriilor angajaţi.

Marketingul carierei presupune aplicarea tehnicilor de marketing comercial în proiectarea diferenţiată a programelor de dezvoltare a carierei organizaţionale în funcţie de nevoile şi aspiraţiile profesionale ale diferitor categorii de public cu scopul creşterii angajamentului şi obţinerii avantajului competitiv . Din perspectiva marketingului carierei, pe piaţa forţei de muncă angajatorul apare în ipostaza de vânzător al unui pachet de beneficii funcţionale, economice şi psihologice, care include şi programul de dezvoltare a carierei. Astfel, politicile şi strategiile de marketing al carierei trebuie să se bazeze pe studierea comportamentului angajaţilor, şi anume modul în care potenţialii angajaţi aleg un anumit angajator şi motivele pentru care aceştia rămân fideli organizaţiei, în ce măsură sunt satisfăcuţi de serviciile actualei organizaţii pe plan intern – atât în privinţa condiţiilor de muncă, cât şi a recompenselor şi posibilităţilor de dezvoltare personală şi profesională, precum şi studierea motivelor pentru care angajaţii renunţă la un anumit loc de muncă în favoarea altuia. Deseori juriştii nu îşi caută doar un loc de muncă, ci mai degrabă o cauză pentru care să lupte, o companie ale cărei principii şi valori sunt similare cu ale lor. Periodic angajaţii evaluează măsura în care obiectivele şi valorile individuale corespund cu cele ale companiei, iar rezultatul evaluării influenţează semnificativ decizia de a rămâne loial companiei sau de a schimba angajatorul.

Înţelegerea comportamentului angajaţilor şi influenţarea acestora în direcţia dorită nu este deloc dificilă dacă sunt trataţi ca nişte clienţi interni şi nu doar ca pe o resursă. Marketingul carierei nu se referă doar la modelarea traseelor de carieră în funcţie de aspiraţiile profesionale ale fiecărui individ, ci şi la influenţarea percepţiei angajaţilor asupra traseelor de dezvoltare profesională pentru a modifica comportamentul voluntar al acestora în direcţia dorită aşa încât angajatul să-şi îmbunătăţească atât bunăstarea personală, cât şi a organizaţiei din care face parte. Această încercare a managerilor de a schimba percepţia angajaţilor asupra carierei este deseori necesară pentru că mulţi oameni încă plasează un semn de egalitate între „dezvoltare profesională” şi „avansare ierarhică”, însă schimbările economice au determinat companiile să-şi aplatizeze ierarhiile, iar în aceste condiţii nu în toate organizaţiile există oportunităţi de avansare ierarhică.

Dezvoltarea carierei nu se rezumă doar la structura progresului profesional, adică partea sintactică a carierei reprezentată de o serie de poziţii ierarhice ocupate în timp. Deseori partea semantică a carierei tinde să fie mai importantă. Aici mă refer la conţinutul şi contextul în care a fost format progresul profesional. Este posibil ca două persoane să aibă un parcurs similar din punct de vedere sintactic, spre exemplu ambele au fost avocaţi în drept penal în cadrul unor societăţi de avocatură prestigioase, însă, din punct de vedere semantic, carierele diferă la nivelul experienţelor, abilităţilor dobândite şi cunoştinţelor acumulate. Acest lucru se datorează atât factorilor interni, precum şi contextului în care un angajat îşi exercită atribuţiile. Strategiile de marketing al carierei se axează pe aspectele semantice ale parcursului profesional .

Cariera reprezintă, de fapt, un produs care trebuie adaptat nevoilor angajaţilor, iar utilizarea acestuia de către angajat va avea drept efect atingerea obiectivelor organizaţionale. Pentru majoritatea juriştilor cariera reprezintă o carte de identitate. Astfel, dacă companiile vor oferi angajaţilor nu doar un loc de muncă, ci un produs cu putere de anticipare a nevoilor de dezvoltare ulterioare, satisfacţia profesională a angajaţilor ar putea creşte considerabil, influenţând pozitiv angajamentul organizaţional şi calitatea serviciilor juridice oferite. Este necesar să menţionez că strategiile de marketing al carierei nu pot fi aplicate dacă nevoile de bază nu au fost satisfăcute în prealabil. Este greu de crezut că un individ va fi preocupat de dezvoltarea carierei dacă nu are condiţii de muncă satisfăcătoare, spre exemplu. Pe de altă parte, un angajat satisfăcut atât de condiţiile de muncă, cât şi de sistemul de recompensare şi oportunităţile de dezvoltare profesională se va transforma într-un ambasador al brandului angajatorului. Astfel, satisfacerea nevoilor angajaţilor actuali reprezintă cea mai eficientă strategie de atragere a candidaţilor valoroşi de pe piaţă.

Direcţiile strategice ale unei firmei care-şi doreşte să obţină un avantaj competitiv sustenabil ar trebui să aibă la bază evaluarea şi utilizarea potenţialului angajaţilor. Din păcate, în ţara noastră, în procesul de selecţie a angajaţilor majoritatea companiilor evaluează cunoştinţele şi abilităţile pe care candidaţii le deţin la momentul respectiv, fără a lua în calcul potenţialul candidaţilor. Această abordare este posibil să fie cauzată de necesitatea îndeplinirii obiectivelor organizaţionale pe termen scurt, companiile nefiind dispuse să investească timp şi resurse financiare în dezvoltarea potenţialului tinerilor angajaţi. Totuşi, avocaţii tineri manifestă, în general, o dorinţă de afirmare profesională sporită comparativ cu cei care au deja experienţă. Aceştia pot veni cu idei inovatoare, oferind soluţii inedite de abordare a anumitor speţe.

Strategiile de marketing al carierei ar trebui aplicate şi la nivelul angajaţilor care au deja experienţă vastă în domeniu, mai cu seamă că schimbările frecvente din domeniul legislativ impun actualizarea permanentă a cunoştinţelor. În plus, dezvoltarea abilităţilor angajaţilor creşte flexibilitatea acestora şi le permite să se adapteze cu uşurinţă atât la schimbările legislative, cât şi economice.

În cazul în care compania se va implica activ în dezvoltarea carierei angajaţilor săi, aceştia vor avea tendinţa să se implice mai mult în atingerea obiectivelor organizaţionale. Astfel, sprijinul pentru dezvoltarea carierei perceput de către angajaţi favorizează creşterea satisfacţiei, ceea ce poate influenţa creşterea performanţei, a angajamentului afectiv şi obţinerea avantajului competitiv sustenabil. Pe lângă aplicarea strategiilor de marketing al carierei, ar fi bine ca managerii să le arate angajaţilor aceeaşi grijă, acelaşi respect şi aceeaşi preocupare pe care aceştia trebuie să o manifeste faţă de fiecare client al companiei. Practic modul în care îi tratează pe angajaţi reprezintă modul în care aceştia îi vor trata pe clienţi. Şi ce îşi poate dori mai mult organizaţia decât furnizarea de servicii juridice la cea mai înaltă calitate?

Note:

(1) E. Coman, G. Brătucu, Marketingul carierei: o paradigmă a marketingului contemporan, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2020.

(2) Pentru detalii privind strategiile de marketing al carierei, a se vedea E. Coman, G. Brătucu, Marketingul carierei: o paradigmă a marketingului contemporan, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2020.