Vă invităm să consultați Sinteza modificărilor legislative operate prin Legile nr. 200/2023, nr. 213/2023 şi nr. 214/2023 în materia Dreptului penal, Partea generală, sub semnătura Dr. Mihail Udroiu, apărută în Analele Universității din București - Seria Drept - Revista Forum Juridic 2/2023.

În extras

Codul penal a suferit multiple modificări în vara anului 2023. În cuprinsul prezentului articol vor fi analizate numai modificările operate în materia Dreptului penal, partea generală care în esenţă privesc:

1. Excluderea cerinţei unităţii de subiect pasiv în cazul infracţiunii continuate indiferent de natura infracţiunii comise;
2. înlăturarea posibilităţii suspendării executării pedepsei închisorii aplicate pentru infracţiunea de ucidere din culpă comisă de o persoană care a săvârşit deopotrivă o infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice prin conducerea vehicului fără permis ori sub influenţa alcoolului sau a substanțelor psihoactive;
3. stabilirea modalităţii de aplicării a sporului de pedeapsă în cazul pluralităţii de infracţiuni comise atât în minorat, cât şi după majorat;
4. reglementarea criteriilor necesare pentru determinare cuantumului unei zile amendă în cazul infracțiunilor comise de o persoană juridică, inclusiv în ipoteza în care aceasta face obiectul fuziunii sau divizării.

I. CLARIFICAREA CERINȚELOR CU PRIVIRE LA SUBIECTUL PASIV LA INFRACȚIUNII CONTINUATE

Prin modificarea operată prin Legea nr. 200/2023 dispoziţiile art. 35 alin. (1) C.pen. au fost compatibilizate cu DCC nr. 368/2017, prin care Curtea Constituțională a apreciat că „sintagma «și împotriva aceluiași subiect pasiv» din cuprinsul dispozițiilor art. 35 alin. (1) C.pen. – care impune condiția unității subiectului pasiv în cazul infracțiunii continuate – creează o diferență de tratament juridic în cadrul aceleiași categorii de făptuitori, fără a exista vreo justificare obiectivă și rezonabilă, ceea ce atrage încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție cu privire la egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări”.

Această orientare a instanţei de contencios constituţional a fost păstrată şi în DCC nr. 650/2018, în care s-a apreciat că cerinţa unității de subiect pasiv nu poate fi menţinută nici măcar în cazul infracțiunilor contra persoanei.

Consecutiv DCC nr. 368/2017 şi modificării legislative operate prin Legea nr. 200/2023 acestei modificări legislative, unitatea de subiect pasiv nu va mai constitui o condiție pentru reținerea infracțiunii continuate nici măcar în cazul infracțiunilor contra persoanei.

Pe cale de consecinţă, unitatea de subiect pasiv nu se va mai putea reţine drept condiţie nici în cazul unităţii naturale colective.

Totuşi, în ipoteza infracţiunii continuate şi a unităţii naturale colective constatarea existenței unei pluralități de subiecţi pasivi trebuie să conducă la o atentă analiză a cerinţei unităţii de rezoluţie infracţională/manifestării de voinţă, pentru că, în special în cazul infracţiunilor contra persoanei, comise la diferite intervale de timp, pluralitatea de victime poate fi un indiciu al lipsei acestei unităţi atât timp cât planul de acţiune nu este a priori suficient de determinat, ceea ce ar conduce la reţinerea concursului real de infracţiuni, iar nu a unei infracţiuni continuate”.

Citiți aici textul integral publicat în revista Forum Juridic nr. 2/2023