Vă invităm să descoperiți articolele publicate în Curierul Judiciar nr. 7/2022 ce constituie o analiză a conceptului de supremație a dreptului Uniunii Europene - temă fundamentală a dreptului Uniunii Europene.

Ce caracterizează acest număr tematic de revistă?

Coordonare profesionistă

Revista este realizată sub coordonarea dlui. Gabriel-Liviu Ispas, avocat definitiv in Baroul Bucuresti, conferențiar universitar doctor, titular al Universității din București, și membru al Consiliului Directorilor din organizația internațională European Public Law Organization. A deținut, printre altele, funcții cu atribuții de coordonare a domeniilor de afaceri europene, relații internaționale, dezvoltarea de proiecte strategice și afaceri juridice. A fost membru al Consiliului General al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior și este membru al Comisiei permanente de experți în științe juridice a ARACIS și membru al CNATDCU, Panelul IV, Științe Sociale.

Supremația dreptului Uniunii vs. Suveranitatea națională 

O primă provocare în realizarea acestui număr tematic de revistă a fost referitoare la titlul ales. O primă opțiune a fost Supremația dreptului Uniunii vs. Suveranitatea națională. Acest titlu ar fi fost, poate, mai incitant prin raportare la încrâncenarea aparentă din doctrina și practica națională, însă nu ar fi fost consistent din punct de vedere științific. Este adevărat că adepții suveranismului absolut se poziționează aproape exclusiv în susținerea propriilor opinii pe o aparentă opoziție între suveranitate și supremație a dreptului Uniunii, însă reciproca nu este valabilă. Cei care credem că apartenența la Uniune ne aduce drepturi și obligații corelative, arătăm că, atunci când faci parte dintr-un club select, respecți regulile de funcționare ale acestuia. Supremația nu a apărut pentru a înlocui suveranitatea statului, ci pentru a exercita în comun o parte a acesteia, cedată în mod voluntar, dar și reversibil, la momentul aderării. Din acest motiv am ales titlul volumului în forma actuală.

Colectiv de 11 autori

Autorii - respectabili profesioniști ai dreptului, teoreticieni și practicieni deopotrivă, abordează această temă fundamentală a dreptului Uniunii Europene prin raportare la principiile și valorile fundamentale, prin analiza unor decizii de drept național, prin analiza principiilor constituționale, dar și printr-o abordare de drept comparat, sau prin analiza implicațiilor supremației în stabilitatea normelor procesuale de drept penal și de drept procesual penal.

Public țintă divers

Lucrările din prezentul volum reprezintă o lectură utilă, cu folos profesional și cu înțelegere a utilității supremației dreptului Uniunii Europene pentru state, instituții și cetățeni, deopotrivă.

9 articole și peste 50 de întrebări

În paginile revistei puteți citi 9 studii în care autorii răspund la peste 50 de întrebări legate de supremația dreptului UE.

1. Există o opoziție între supremația dreptului Uniunii Europene și suveranitatea statelor?

2. Pot renunța statele la aplicarea supremației dreptului Uniunii Europene?

3. Care este legătura între stat de drept-independența justiției-independența judecătorilor și recunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești?

4. Va fi România un nou caz problematic al Uniunii Europene?

5. Se poate identifica un real sau potențial conflict între stat și Uniune, în apărarea valorilor fundamentale pe care se întemeiază?

6. Contestarea supremației dreptului Uniunii și a autorității Curții de Justiție afectează Uniunea?

7. Cum a dezvoltat Curtea conceptul de independență a instanțelor de judecată?

8. Ce înseamnă supremația dreptului UE?

9. Supremația dreptului UE acoperă și drepturile fundamentale?

10. În ce măsură deciziile unei instanțe de control constituțional sunt compatibile cu deciziile CJUE?

11. Există limite ale controlului constituțional impuse de acceptarea principiului supremației dreptului UE?

12. Există limite ale principiului supremației dreptului UE?

13. CCR poate justifica prin invocarea „identității constituționale” primordialitatea legii fundamentale față de dreptul UE?

14. Împărțirea normelor de drept intern/național în legislație infraconstituțională și lege fundamentală poate avea relevanță asupra aplicabilității primordiale a dreptului UE?

15. Deciziile CCR pot crea obligații judecătorilor naționali în ceea ce privește aplicarea dreptului UE? 

16. Ce se întâmplă cu norma juridică națională devenită „inaplicabilă”?

17. Contestă CCR prin jurisprudența sa autoritatea CJUE care interpretează tratatele UE?

18. Care este critica opiniei de primordializare a Constituției?

19. Unde este reglementată interacțiunea dintre dreptul UE și dreptul național al statelor membre și cum se materializează aceasta?

20. Este ordinea juridică a Uniunii Europene un drept străin față de ordinea juridică națională?

21. Cum se realizează și de către cine dialogul dintre dreptul UE și dreptul național?

22. Care sunt argumentele care reies din jurisprudența CJUE pentru respectarea principiului priorității?

23. Cum este garantat efectul util al oricărei norme a dreptului Uniunii Europene?

24. Este inclus principiul supremației dreptului UE printre dispozițiile Tratatului de la Lisabona?

25. Este statul de drept un punct de plecare în analizarea principiului supremației Constituției și a principiului priorității dreptului Uniunii Europene?

26. În contextul întâlnirii dintre principiul supremației Constituției și principiul priorității dreptului Uniunii Europene, se mai poate vorbi, totuși, despre supremația Constituției?

27. În contextul legislativ și jurisprudențial european, se poate vorbi despre prioritatea sau supremației dreptului Uniunii Europene?

29. Există posibilitatea vreunei „concilieri” între principiul supremației Constituției și cel al priorității dreptului Uniunii Europene sau aceste două principii pot doar cel mult coexista?

30. Prioritatea sau supremația dreptului Uniunii Europene?

31. Ce înseamnă proces penal echitabil în perspectiva CJUE? 

32. Poate judecătorul din cadrul procesului penal să nu aplice o decizie a Curții Constituționale sau a Curții Supreme?

33. Se poate remedia actul de sesizare al instanței după încheierea procedurii de cameră preliminară? 

34. Proces echitabil prin neaplicarea de către judecătorul național a deciziilor curților supreme sau ale curților constituționale?

35. În ce măsură libertatea acordată judecătorului național, de a decide dacă o decizie a Curții Constituționale sau a unei instanțe supreme contravine sau nu dreptului Uniunii Europene, nu va conduce în final la o practică neunitară la nivel național și chiar la o insecuritate juridică? 

36. În ce mod a evoluat controlul de constituționalitate realizat de instanțele de judecată și Curtea Constituțională?

37. Sunt instanțele judecătorești actori activi ai constituționalizării dreptului?

38. Este obligată instanța de judecată să își exprime opinia asupra excepției de neconstituționalitate invocate?

39. Cum a schimbat aderarea la UE paradigma în ceea ce privește controlul judecătoresc?

40. Cum se poate realiza o dezvoltare armonioasă a controlului judecătoresc în spațiul ordinii juridice a UE?

41. Ce efecte pot avea hotărârile CJUE asupra normelor de drept penal ale statelor membre? 

42. Poate CJUE să oblige statele membre să legifereze în materie penală? 

43. Este obligat judecătorul național să lase neaplicate dispozițiile de drept penal național atunci când CJUE a determinat că acestea sunt contrare dreptului UE? 

44. Există posibilitatea dezincriminării faptelor prin efectul deciziilor CJUE?

45. Cum au fost clarificate de CJUE limitele interpretării conforme?

46. Care este mecanismul stabilit de Curte în cele două cauze Taricco?

47. Din ce motive s-a considerat că este necesară codificarea procedurilor administrative de la nivelul Uniunii Europene?

48. Cum se vor desfășura, în concret, procedurile administrative la nivelul Uniunii Europene și care va fi domeniul de aplicare al codificării?

49. Care sunt beneficiile pe care le vor obține cetățenii statelor membre ale UE în urma codificării procedurilor administrative?

50. Care va fi impactul codificării procedurilor administrative de la nivelul Uniunii Europene asupra procedurilor administrative de la nivelul fiecărui stat membru al UE?

Revista Curierul Judiciar nr. 7/2022 este disponibilă în format integral și în Biblioteca juridică online legalis.