Constitutia Romaniei. Comentarii si explicatii

Despre lucrare

Această lucrare, realizată ca temă a unui proiect de cercetare comun al Facultății de Științe Juridice şi Administrative a Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” și al Academiei de Științe Juridice din România are menirea de a explica şi comenta, din perspectivă constituţională conceptele şi principiile generale ale Legii fundamentale.

Despre regimul politic

Membrii Adunării Constituante au optat pentru regimul semiprezidențial. Opțiunea a fost explicabilă dacă ținem seama că a fost luat ca reper instituțional Constituția Franței din 1958. S-a evitat alegerea președintelui republicii de către un Parlament care în primii ani de la înlăturarea regimului politic super-centralizat și autoritarist era dominat majoritar de senatorii și deputații fostului F.S.N., dar și fragmentarea forțelor politice cu reprezentare parlamentară care făcea dificilă alegerea majoritară în forul legislativ a Președintelui României. Pe de altă parte, regimul semiprezidențial nu afecta cu nimic afirmarea deplină a principiului suveranității naționale, a cărei expresie fidelă era Parlamentul. Constituția a prevăzut în art. 2 alin. (1) că suveranitatea națională aparține poporului român care o exercită prin organele sale reprezentative și prin referendum.
Cadrul constituțional al funcționării mecanismelor de exercitare a puterii, corespunzătoare regimului semiprezidențial, este unul armonios, care pune accent pe colaborarea autorităților publice (Parlament, Președinte și Guvern). Fiecăreia îi revin prerogative care le asigură eficiența în plan social, neexistând o posibilitate formală pentru excesul de putere: Parlamentul pune în aplicare proiectele legislative ale Guvernului, acesta are un rol decisiv în conducerea politicii statale, iar Președintele României deține un rol de mediator și de a descuraja excesele de putere. El însuși nu are pârghiile de conducere ale jocului politic. Menționăm și rolul majorității parlamentare care, de fapt, susține prin ponderea voturilor sale realizarea programului de guvernare. În fond, cine controlează majoritatea parlamentară are rolul decizional în conducerea statului român. Iată, cu alte cuvinte, că forța regimului semiprezidențial nu rezidă în cadrul constituțional propriu-zis, ci în iscusința formării și utilizării forței și potențialului de vot al majorității parlamentare.

Despre supremaţia Constituţiei României

Prin esenţa sa, ca şi prin funcţia sa socială, Constituţia are o valoare şi importanţă juridică supremă faţă de orice altă normă de drept. Supremaţia Constituţiei este o construcţie teoretică întemeiată pe logica formală a aşezării normelor juridice într-o ordine ierarhică, în funcţie de criterii raţionale, şi pe principiul suveranităţii naţionale, potrivit căruia poporul este îndreptăţit să pretindă Guvernantului ca acesta să-i respecte voinţa suverană exprimată în principiile şi dispoziţiile constituţionale.

Din cuprins

• caracterele statului
• instituţia cetăţeniei
• drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
• teoria puterii şi a statului
• suveranitatea statului
• simbolurile naţionale, identitatea naţională
• problemele fundamentale legate de modul de organizare şi funcţionare a partidelor politice
• minorităţile naţionale

Puncte forte

• principiile generale ale dreptului constituţional şi ale instituţiilor politice sunt examinate şi analizate în contextul tezelor şi dezbaterilor Adunării Constituante
• comentarii bogate şi explicaţii pertinente pentru fiecare articol din Constituţia României
• punctual sunt semnalate deficienţele unor texte şi se propun soluţii din perspectiva revizuirii acestora
• sunt avute în vedere şi consideraţii de ordin istoric privind constituţiile anterioare ale României
• structura comentariului vizează intenţia legiuitorului constituant, interpretarea textului şi modul său de aplicare
• numeroase referiri la deciziile Curţii Constituţionale pronunţate în materie
• ample referiri la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
• abordare interdisciplinară cu implicaţii în  sociologie şi ştiinţele politice
• ample referinţe bibliografice

Despre coordonatori

Cristian Ionescu este profesor universitar doctor în cadrul Facultăţii de Științe Juridice și Administrative din Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, titular al disciplinei Drept constituțional și instituții politice.

Corina Adriana Dumitrescu este profesor universitar doctor în cadrul Facultăţii de Științe Juridice și Administrative, titular al disciplinelor Teoria generală a dreptului și Filozofia dreptului și Președintele Senatului Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti.