Curierul Judiciar nr. 10/2022

Anul acesta sărbătorim 20 de ani de publicare a revistei Curierul Judiciar și intrăm astfel în al 21-lea an de apariție de Serie Nouă a revistei continuând să oferim juriștilor informație la zi din toate domeniile dreptului, studii și comentarii de practică judiciară, sinteze de jurisprudență și noutăți legislative relevante. De-a lungul timpului ne-am bucurat de colaborarea unor adevărați specialiști, revista impunându-se astfel ca una dintre principalele publicații de specialitate în domeniul juridic din România.

Lansăm o provocare tuturor juriștilor de a se implica în dezbaterea problemelor juridice fundamentale, teoretice și practice, actuale și de perspectivă. Pentru identificarea celei mai bune modalități de colaborare cu Revista Curierul Judiciar, în sprijinul autorilor vine Ghidul de prezentare în care sunt incluse informații despre structura revistei și rubricile în care autorii pot contribui, cât și despre procedura de evaluare și publicare. Acest ghid poate fi consultat online la adresa https://bit.ly/revista-curierul-judiciar.

Revista este indexată în baze de date internaționale (BDI)

• CEEOL - Central and Eastern European Online Library
• HeinOnline - Legal Research Database
• EBSCO - EBSCOhost Online Research Databases

Numărul din luna octombrie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanță juridică.

Editorialul din acest număr, Despre recunoașterea dreptului de vot de la 16 ani, semnat de Asist.univ.dr. Anthony Murphy, examinează proiectul de lege pentru scăderea vârstei de vot în alegerile locale și europene dintr-o abordare triplă: istorică, constituțională și politică. Evoluția dreptului de vot surprinde istoria poporului în accepțiunea sa de corp electoral, iar două concepte prevalente astăzi în toate colțurile lumii confirmă acest lucru: democrația și suveranitatea poporului. Dacă sufragiul universal poate fi considerat o expresie a suveranității poporului, trebuie subliniat că dimensiunea corpului electoral nu poate fi un etalon fidel al democrației, cel puțin nu în accepțiunea liberală a acestui termen. Reducerea majoratului politic la 16 ani este și laitmotivul unor rezoluții adoptate recent la nivel european: în 2011, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a recomandat statelor membre să ia în considerare această măsură pentru toate sufragiile, chemare preluată în 2015 și de Parlamentul European, în scopul armonizării dreptului de vot la nivelul UE.

În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de dr. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1 mai - 31 iulie 2022, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană și Actualitate internațională corespunzătoare lunilor mai-iulie 2022 aduc în prim plan principalele activități de la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, dar și evenimentele de interes internațional. Cele două rubrici sunt semnate de dr. Oana Dimitriu, respectiv de prof.univ.dr. Bogdan Aurescu.

Dreptul afacerilor

Articolul Protejarea contractuală a algoritmilor dintr-un software – între secret comercial și informații confidențiale, semnat de Avocat drd. Carina Vermeșan, propune o analiză privind protecția juridică a acelor elemente ale software-ului (algoritmii) susceptibile cu precădere de protecție prin mijloace contractuale de „asigurare” a confidențialității secretului comercial și a altor tipuri de informații. Credem că justificarea acestui demers decurge chiar din importanța economică și funcțională a elementelor software-ului ce sunt altfel incompatibile cu sistemele „tradiționale de protecție” – prin drepturi de autor și prin brevete de invenție. În vederea demonstrării acestei justificări analiza se concentrează deopotrivă pe aplicațiile algoritmilor în cadrul software-urilor, dar și pe principalele limitări ce le restrâng acestora accesul la protecția juridică prin drepturi de autor sau brevete de invenție.

Drept privat

Articolul Aparența de validitate a cauzei actului juridic ostensibil simulat, semnat de Pavel Perju și Avocat Alexandru Măglaș. În practica judiciară s-a decis că frauda la lege vizează actul ostensibil al simulației, care, fiind cu titlu oneros, atrage, inadmisibil, exheredarea moștenitorilor rezervatari și, corelativ, deturnarea legii, sancționată cu nulitatea întregii operațiuni.

Drept public

Articolul Critici de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, care au condus la Decizia Curții Constituționale nr. 230/2022. Încălcarea evidentă a drepturilor avocaților în materia nedemnității, semnat de Avocat, Conf.univ.dr. Claudia Cliza și Avocat, Lect.univ.dr. Laura-Cristiana Spătaru-Negură. La aproximativ cinci ani de la pronunțarea Deciziei Curții Constituționale nr. 225/2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 lit. a) și ale art. 27 lit. d) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, observam că situația era și mai nedreaptă față de avocați, prevederile legii fiind mai grave decât cele anterioare, vădit contrare intenției originare a legiuitorului. Orice observator imparțial putea lesne constata, astfel, că se ajungea la o interpretare eronată a legii în conformitate cu care toți avocații care erau condamnați definitiv pentru o infracțiune intenționată, în mod obligatoriu, trebuiau excluși din cadrul profesiei de avocat, ceea ce nu a fost intenția legiuitorului la edictarea normei juridice. Pentru toate aceste motive, considerând că dispozițiile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 sunt neconstituționale, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, am solicitat respectuos Curții Constituționale (i) admiterea excepției de neconstituționalitate ridicate și (ii) constatarea că respectivele dispoziții legale sunt neconstituționale. Prin DCC nr. 230/2022, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 și a constatat neconstituționalitatea sa, fapt care a sancționat pasivitatea legiuitorului în legiferarea nedemnității avocaților ulterior Deciziei Curții Constituționale nr. 225/2017. Studiul de față încearcă să ofere o prezentare juridică a raționamentului cu privire la prevederea legală contestată și anumite argumente juridice care au determinat Curtea Constituțională să constate neconstituționalitatea dispozițiilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995.

Drept penal

Articolul Dreptul la un proces penal echitabil și proba științifică în contextul inovației tehnologice, semnat de Grefier, drd. Alina Teacă. Printre cele mai importante și discutate articole ale Convenției europeane a drepturilor omului este, fără îndoială, articolul 6, care abordează problema procesului echitabil, a duratei rezonabile (articolul 6 paragraful 1), a prezumției de nevinovăție (articolul 6 paragraful 2) și a garanțiilor procedurale ale învinuitului în raport cu principiul contradictorialității (articolul 6 paragraful 3). Fiindcă statele contractante sunt obligate, în temeiul articolului 1 din Convenție să-și organizeze sistemele lor juridice, astfel încât să fie asigurată respectarea articolului 6 din Convenție, prin prezentul demers ne propunem să analizăm garanțiile instituite, dar și aplicabilitatea articolului 6 din Convenție, în contextul inovației tehnologice, prin raportare la proba științifică.

Rubrica de Sinteze de jurisprudență își păstrează structura, dar și actualitatea: CC, CEDO, CJUE – mai-iulie 2022.

Instrumente

Articolul Dreptul de a muri și libertatea de a te sinucide, semnat de Avocat dr. Veronica Dobozi. Un drept la sinucidere asistată se conturează tot mai pregnant în contextul lumii medicalizate și tehnologizate în care trăim și care permite prelungirea vieții până la vârste la care, altădată, natura nu ne lăsa să evoluăm. Vorbim despre un drept la sinucidere asistată și nu a unui drept la sinucidere deoarece nu există nicio interdicție legală în privința sinuciderii (cu excepția legislațiilor unor state). Această prelungire a vieții ridică aspectul dependenței persoanei vârstnice sau a celui imobilizat de un incident prejudiciabil asupra corpului său de alte persoane întru-totul, inclusiv în privința posibilității de a pune capăt voluntar vieții. Un alt aspect al sinuciderii asistate a fost extinderea treptată, în unele țări, mai ales la nivelul opiniei publice, a ideii că dreptul la sinucidere asistată nu este legat de persoanele vârstnice sau grav bolnave, ci este, în final, o exprimare a dreptului de a dispune de propriul corp, de propria viață. Chiar o expresie a noțiunii de demnitate umană, de aceea unii adepți ai dreptului la sinucidere asistată îl numesc dreptul de a muri cu demnitate sau dreptul la o moarte demnă. Invocarea acestui drept a ajuns până la nivelul Curții de la Strasbourg și într-un număr de spețe suficient pentru a contura tendințele contradictorii ale judecătorilor europeni, adică abordarea prudentă de a nu recunoaște oficial un drept la sinucidere asistată (pentru a nu veni în contradicție cu lipsa de consens asupra subiectului la nivelul statelor membre ale Consiliului Europei), iar pe de altă parte încurajarea unei autonomii sporite a individului, transpusă în recunoașterea dreptului de a dispune de propriul corp.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic și un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.