Curierul Judiciar nr. 10/2023

Despre echilibrul juridic în perspectivă economică

Drd. Elena-Iuliana Gheorghe

Facultatea de Drept, Universitatea din București, Judecător, Judecătoria Sectorului 6 București

Tema echilibrului este una recurentă, atât în drept cât și în economie, fiecare dintre cele două discipline gravitând în jurul conceptului pe care încearcă deopotrivă să-l atingă prin propriile instituții, modele sau legi.

Noțiunile juridice conexe celei de echilibru precum echivalență, reciprocitate, corectitudinea tranzacțiilor, proporționalitate sau repararea prejudiciilor își găsesc în economie corespondent în noțiuni precum eficiența economică, echitatea în distribuția veniturilor, stabilitate economică ori sustenabilitate. Astfel, este neîndoielnic faptul că beneficiile cercetării interdisciplinare a echilibrului în drept și economie, le depășesc pe cele ale studiului izolat.

Avantajul cel mai lesne de observat al acestei abordări este acela al lărgirii paletei de metode, tehnici și de instrumente de cercetare. Nu pot fi trecute cu vederea nici beneficiile date de valențele noi aduse de cercetarea economică instituțiilor juridice, de studiul microeconomic al impactului normelor juridice în societate ori de propunerile de legiferare, ale căror justificări economice conduc la soluții echilibrate și dezirabile, care fie umplu goluri neprevăzute de juriști, fie înlocuiesc norme căzute în desuetudine, față de rapiditatea evoluției relațiilor sociale și de impactul adus acestora de noile tehnologii sau de inteligența artificială.

În deschiderea numărului tematic al revistei, drd. Dragoș-Nicușor Petrescu, judecător în cadrul Judecătoriei Sectorului 6 București, confirmă în totalitate veridicitatea observațiilor anterioare, studiul realizat de acesta, dedicat calificării lucrărilor de construcții, profitând din plin de abordarea pluridisciplinară. În cuprinsul articolului, Calificarea lucrărilor de construcţii – valenţe economice la intersecţia dreptului civil cu dreptul construcţiilor şi dreptul urbanismului, autorul relevă valențele juridice ale noțiunilor economice precum valoare de piață, valoare venală, valoare de utilizare, valoare negativă și atrage atenția asupra implicațiilor economice ale utilizării, în general în mod inadecvat a triadei lucru, bun și drept. După cum însuși autorul afirmă, demersul său se plasează la confluența unor sisteme de gândire parțial diferite, marcate deopotrivă de paradigma dreptului exorbitant sau public și a dreptului civil. O analiză serioasă a acestora reclamă cu necesitate recursul la noțiuni precum dreptul de proprietate, noțiuni tehnice din sfera arhitecturii, dar și din sfera dreptului administrativ și a dreptului construcțiilor, cum ar fi autorizațiile administrative și documentațiile tehnice de autorizare a lucrărilor de construcții. Astfel, cu ocazia lecturării articolului, se constată fără putință de tăgadă faptul că în această materie studiul exclusiv juridic este unul incomplet, iar echilibrul între interesul public și cel privat atunci când sunt edificate lucrări de construcții nu poate fi atins decât prin luarea în considerare a naturii primordial economice a acestei activități umane.

În continuare, articolul conceput de subsemnata, drd. Elena-Iuliana Gheorghe, Analiza economică a exproprierii: particularități în ceea ce privește dislocarea unei afaceri, își propune de asemenea să cerceteze cumpănirea intereselor publice și a celor private, individuale sau colective, aflate în joc în momentul demarării procedurii de expropriere. Astfel cum am arătat în cuprinsul articolului, dacă analizăm dislocarea unei afaceri ca urmare a exproprierii, datele analizei se schimbă fundamental, date fiind raporturile economice și sociale diverse ce se clădesc în legătură cu aceasta, beneficiile pe care le aducea societății anterior dislocării și consecințele pe care le are pentru comunitatea pe care o deservea mutarea sau încetarea existenței sale. În atare situații, observăm că nu numai titularul afacerii este afectat, ci și întreg lanțul de persoane fizice și juridice aflate în legătură directă sau indirectă cu acesta. În acest context, am urmărit disecarea regimului juridic actual al exproprierii, prin raportare la principiul fundamental al analizei economice – eficiența economică.

Articolul domnului dr. Ioan-George Cristian, judecător al Secției penale a Judecătoriei Sectorului 6 din București, Teoria economică a pedepsei penale – potențiale aplicații practice în dreptul penal român pune în balanță infracțiunea și pedeapsa, propunând ca pedeapsa să fie stabilită astfel încât să maximizeze beneficiile societății, prin orientarea către acele sancțiuni care au cel mai mic cost de aplicare, atât timp cât înlăturarea infractorului din comunitatea afectată nu este indispensabilă pentru conservarea sentimentului de siguranță publică – fie raportat la ecourile sociale ale faptei care decurg din natura și conținutul acesteia, fie raportat la riscul afectării acestuia ca urmare a reiterării comportamentului infracțional. Articolul realizat se remarcă prin îndepărtarea de la modelele clasice ale pedepsei și prin semnalarea existenței modelului economic, care introduce noțiuni precum criminalitatea eficientă sau prejudiciul net produs prin săvârșirea unei infracțiuni. Urmărind firul roșu al analizei noțiunii de echilibru din punct de vedere juridic și economic, autorul aduce în prim-plan proporționalitatea pedepsei, pledând pentru un regim sancționator ponderat.

Numărul tematic continuă cu articolul doamnei avocat drd. Andreea-Daniela Dub, care vizează Munca din hub profesional – perspectiva economică a angajatorilor, contribuție ce atrage atenția asupra urmărilor aduse de tehnologizarea muncii, care a determinat adăugarea la regimul telemuncii a subregimurilor precum munca în regim hibrid (partea activității se desfășoară de la locul de muncă organizat de angajator și o altă parte în regim de telemuncă) și munca din hub. Autoarea a constatat că aceste regimuri de muncă, aparent, prezintă avantaje cu precădere pentru salariați și, adesea, sunt astfel promovate de către angajatori, dar și pentru cei din urmă pot fi văzute ca oportunități de reducere a costurilor. Din cele expuse, reiese cu claritate și în ceea ce privește dreptul muncii aplecarea doctrinei și a practicii, în contextul dezvoltării noilor tehnologii, înspre echilibrarea intereselor juridice și economice ale angajatorului, cu cele ale angajaților.

Dreptul contractelor reprezintă un domeniu predilect al analizei economice a dreptului, astfel că se impunea ca lucrarea de față să cuprindă cel puțin un studiu referitor la echilibrul contractual. În acest context, prin articolul realizat, Rezonanța (dez)echilibrului contractual. O perspectivă economică asupra leziunii și impreviziunii, drd. Dragoș-Nicolae Ene, judecător stagiar în cadrul Judecătoriei Buzău face acordul între interpretările textelor legale și dimensiunea economică a acestora. Importanța demersului este surprinsă de autor de o manieră judicioasă acesta reținând că echilibrul contractual are ca fundament echitatea, stă sub paternalismul solidarismului contractual și poate fi pe deplin înțeles doar printr-o analiză economică a contractului. În cele din urmă, acesta poate determina chiar echilibrul economic.

Recunoștință tuturor celor implicați!