Coș de cumpărături

0 prod. - 0,00 RON

Coșul de cumpărături este gol.

Curierul Judiciar nr. 11-12/2024

ISSN: 1582-7526
Număr pagini: 60
Coperta: Necartonată
Tip publicaţie: Periodice
Cod produs: 10578
Format carte: Format A4
Disponibilitate: În curând în stoc
Editura: C.H. Beck
Colecția: Curierul Judiciar. Revista ta de drept!

Fișiere atașate:
59,90 RON

În curs de apariție

SCURTA DESCRIERE

Biblioteca juridică online legalis
Accesează edițiile curente și arhiva revistei în Biblioteca juridică online legalis.

Revista Curierul Judiciar oferă juriștilor informație la zi din toate domeniile dreptului, studii și comentarii de practică judiciară, sinteze de jurisprudență și noutăți legislative relevante. De-a lungul timpului ne-am bucurat de colaborarea unor adevărați specialiști, revista impunându-se astfel ca una dintre principalele publicații de specialitate în domeniul juridic din România.

Lansăm o provocare tuturor juriștilor de a se implica în dezbaterea problemelor juridice fundamentale, teoretice și practice, actuale și de perspectivă. Pentru identificarea celei mai bune modalități de colaborare cu Revista Curierul Judiciar, în sprijinul autorilor vine Ghidul de prezentare în care sunt incluse informații despre structura revistei și rubricile în care autorii pot contribui, cât și despre procedura de evaluare și publicare. Acest ghid poate fi consultat online la adresa https://bit.ly/revista-curierul-judiciar.

Revista este indexată în baze de date internaționale (BDI)

• CEEOL - Central and Eastern European Online Library
• HeinOnline - Legal Research Database
• EBSCO - EBSCOhost Online Research Databases

Numărul din noiembrie-decembrie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanță juridică.

Editorialul din acest număr, Barorile nu au legitimare procesuală în sensul art. 37 C.proc.civ., semnat de avocat Lucian Săuleanu, are în vedere lipsa de legitimare procesuală a barourilor în sensul art. 37 C.proc.civ., arătând că această limitare afectează apărarea eficientă a drepturilor avocaților. Pornind de la un caz soluționat de Curtea de Apel Craiova, autorul susține că barourile și U.N.B.R. ar trebui să poată acționa în justiție pentru apărarea intereselor legitime ale profesiei, chiar și fără a justifica un interes personal, în numele unui interes public sau de grup. Se argumentează că statutul barourilor, ca entități de interes public, justifică recunoașterea acestei legitimări, în scopul protejării valorilor fundamentale ale statului de drept.

În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de asist.univ.dr. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada septembrie-decembrie 2024, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană și Actualitate internațională corespunzătoare lunilor septembrie-decembrie 2024 aduc în prim-plan principalele activități de la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, dar și evenimentele de interes internațional. Cele două rubrici sunt semnate de conf.univ.dr. Gabriel-Liviu Ispas, respectiv de prof.univ.dr. Bogdan Aurescu.

România în fața CEDO

Rubrica este semnată de Judecător dr. Mihail Udroiu și Judecător Victor H.D. Constantinescu, iar în acest număr este prezentată cauza Severin c. României, hotărârea din 8 octombrie 2024.

Dreptul afacerilor

Articolul Scurte considerații privind propunerea Comisiei Europene de directivă a Uniunii Europene privind armonizarea legislației în materie de insolvență, semnat de drd. Sebastian Popa. La 7 decembrie 2022, Comisia Europeană a prezentat o propunere de directivă care vizează consolidarea și armonizarea legislației privind procedurile de insolvență din țările UE. Punctul 1 din propunere referitor la contextul propunerii prevede că lipsa unor regimuri armonizate de insolvență a fost identificată de mult timp ca fiind principalul obstacol în calea liberei circulații a capitalurilor în întreaga UE și a integrării în continuare a piețelor de capital ale statelor membre într-una singură. În 2015, Parlamentul European și Comisia, împreună cu Banca Centrală Europeană (BCE), au identificat insolvența ca fiind un domeniu-cheie care, dacă este optimizat și armonizat la un standard comun, va facilita realizarea unei adevărate piețe europene comune de capital. Această opinie a fost împărtășită și de specialiștii Fondului Monetar Internațional (FMI), care în 2019 au identificat practica insolvenței ca fiind una dintre cele trei bariere în calea unei mai mari integrări a pieței de capital în Europa, alături de transparență și calitatea reglementărilor. În contextul acestei probleme, Banca Centrală Europeană a subliniat necesitatea de a aborda deficiențele și divergențele majore ale reglementărilor în materie de insolvență printr-un cadru legislativ menit să armonizeze legislația europeană în materie de insolvență pentru a spori siguranța investitorilor, a reduce costurile și a facilita investițiile transfrontaliere, făcând în același timp capitalul de risc mai atractiv și mai accesibil pentru întreprinderi.

Drept public

Articolul Modificarea normelor metodologice din cadrul PNRR în materia avansurilor acordate anumitor categorii de beneficiari, semnat de Edward Anagnoste. Având în vedere necesitatea înțelegerii importanței utilizării fondurilor europene, în general, și a PNRR, în mod special, în cadrul prezentului articol urmează să analizăm modificarea normelor metodologice din cadrul PNRR în materia avansurilor acordate anumitor categorii de beneficiari. În acest sens, în Monitorul Oficial nr. 278 din 1 aprilie 2024 a fost publicată H.G. nr. 275/2024 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobate prin H.G. nr. 209/2022.

Drept penal

Articolul Modificările operate prin Legea nr. 201/2023 cu privire la procedura plângerii formulate împotriva soluției de clasare și la faza camerei preliminare, judecător dr. Mihail Udroiu. În materia procedurii penale, partea specială, prin Legea nr. 201/2023 au fost operate modificări cu privire la reglementările tuturor fazelor procesuale în scopul transpunerii deciziilor Curții Constituționale. În ceea ce privește procedurii plângerii formulate împotriva soluției de clasare modificările legislative au vizat, în esenţă, sfera probațiunii, precum şi modalitatea de exercitare a controlului judiciar şi a limitelor acestuia. Relativ la faza camerei preliminare au fost modificate dispozițiile art. 345 alin. (1) C.proc.pen. în scopul consacrării principiului libertății probei în faza de cameră preliminară. Deopotrivă, în cuprinsul aceluiași articol au fost introduse două alineate pentru a clarifica problematica informațiilor clasificate în faza de cameră preliminară. Tot astfel, a fost reglementată explicit posibilitatea de restituire a cauzei la parchet în caz de necompetență materială sau personală a parchetului care a întocmit rechizitoriu precum și procedura de verificare a măsurilor preventive în faza de cameră preliminară.

Rubrica de Sinteze de jurisprudență își păstrează structura, dar și actualitatea: CC, CEDO, CJUE – septembrie-decembrie 2024.

Instrumente

Articolul Notă de jurisprudență comentată Energotehnica (C-792/22), semnat de dr. Oana Ichim propune o analiză a deciziei CJUE din 26 septembrie 2024 (C-792/22, Energotehnica), care reafirmă supremația dreptului Uniunii Europene asupra dreptului național, inclusiv asupra deciziilor curților constituționale. Curtea statuează că un judecător național nu poate fi sancționat disciplinar pentru că nu aplică o decizie a Curții Constituționale care contravine dreptului Uniunii. Decizia are la bază o cauză complexă privind un accident de muncă, unde instanțele naționale au fost puse în fața unui conflict între autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri în contencios administrativ și nevoia de a stabili răspunderea penală într-un proces în care părțile nu fuseseră ascultate anterior. CJUE clarifică faptul că dreptul UE, inclusiv Directiva 89/391/CEE și Carta drepturilor fundamentale, prevalează și că instanțele naționale trebuie să aplice direct acest drept, chiar împotriva unor reglementări naționale sau decizii constituționale contrare.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic și un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.

Acest ultim număr al revistei conține Tabla de materii a revistei Curierul Judiciar pe anul 2024, în care puteți consulta toate materialele publicate în numerele din 2024, cu indicarea rubricii, titlului articolului, numelui autorului/autorilor și a numărului de revistă în care se regăsesc acestea.

Te-ar putea interesa și
Loading...
Vă rugăm, așteptați...