Curierul Judiciar nr. 3-4/2024

Consimțământul, între control și liber arbitru în era digitală

Lect. univ. dr. Teodora-Maria Bantaş-Văduva
Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti, Avocat, Baroul Bucureşti

Într-o lume în care tehnologia redefinește constant relațiile interumane, mecanismele economice și cadrul legal, consimțământul – element esențial al voinței juridice – suferă transformări profunde. Această realitate a stat la baza inițiativei de a dedica un întreg număr al revistei subiectului „Consimțământul în era digitală”. Am considerat important să oferim o platformă de analiză și dezbatere, în care experți din diferite domenii juridice să examineze implicațiile multiple ale acestui concept în noul context digital.

Necesitatea acestui demers derivă din dinamica actuală a reglementărilor internaționale și naționale privind protecția datelor, inteligența artificială, contractele electronice și noile forme de interacțiune socială mediate de tehnologie. Obiectivul este de a aduce clarificări asupra acestor transformări, de a evidenția lacunele legislative și de a oferi perspective asupra direcțiilor viitoare de reglementare. Am dorit să creăm un cadru în care specialiști în drept comercial, drept internațional privat, dreptul proprietății intelectuale și drept internațional public, își aduc aportul pentru o mai bună înțelegere a provocărilor juridice actuale.

În acest demers, am întâmpinat multiple provocări, de la complexitatea și diversitatea problematicii abordate, până la necesitatea de a asigura un echilibru între abordările teoretice și aplicabilitatea practică a concluziilor formulate. Totuși, rezultatele obținute confirmă valoarea acestei inițiative: articolele reunite oferă o viziune amplă și documentată asupra consimțământului în era digitală, abordând subiecte precum validitatea acordului exprimat online, consimțământul utilizatorilor în contextul profilării digitale, implicațiile blockchain asupra formării voinței juridice sau provocările pe care inteligența artificială le ridică în protecția datelor personale.

Astfel, sperăm să contribuim la dezbaterea esențială privind adaptarea dreptului la realitățile tehnologice contemporane și să oferim cititorilor instrumente utile pentru înțelegerea și interpretarea corectă a consimțământului în context digital. Autorii explorează modul în care digitalizarea afectează înțelegerea, obținerea și validitatea consimțământului, în diverse domenii ale dreptului, oferind o perspectivă interdisciplinară asupra provocărilor generate de revoluția digitală.

În articolul Declarațiile unilaterale ale statelor în mediul online: între discurs public și drept internațional, dr. Victor Stoica, avocat și lector universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității din București, examinează implicațiile consimțământului în dreptul internațional, prin prisma declarațiilor unilaterale ale statelor făcute în mediul online. Aceste declarații pot genera obligații juridice dacă sunt emise de un oficial autorizat și au conținut neechivoc, ridicând întrebări privind validitatea consimțământului și aplicabilitatea dreptului internațional în spațiul cibernetic. Autorul argumentează că platformele digitale devin noul teren de manifestare a consimțământului în relațiile internaționale, necesitând un cadru juridic adaptat.

În articolul Rețelele sociale și profilingul. Implicații din perspectiva protecției datelor personale, dr. Elena Lazăr, conferențiar universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității din București, analizează utilizarea consimțământului în procesul de profilare a utilizatorilor pe platformele sociale. Accentul cade pe problemele etice și juridice generate de lipsa transparenței în utilizarea datelor personale și de validitatea consimțământului obținut prin politici de tip „pay or okay”, care nu oferă o alegere reală. Sunt aduse în discuție hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, care au impus cerințe stricte privind obținerea consimțământului în publicitatea comportamentală, autoarea subliniind importanța protejării dreptului la viață privată în context digital.

LLM Bianca Ana-Maria Gheorghe analizează în articolul Consimțământul digital al minorilor: realitate sau formalitate? provocările juridice și etice legate de consimțământul minorilor în mediul online, evidențiind riscurile asociate colectării datelor personale și accesului la conținut inadecvat. Deși GDPR impune reguli stricte, aplicarea acestora este inconsistentă, iar metodele actuale de verificare a vârstei sunt ușor de eludat. Autoarea propune soluții precum verificarea ID-ului, tehnologia blockchain sau recunoașterea facială, dar subliniază dificultățile legate de confidențialitate și implementare. Concluzia este că protecția minorilor necesită o reglementare mai clară, o aplicare mai strictă și colaborarea între platforme, autorități și părinți.

În articolul Când cuvintele traversează frontiere: jurisdicție, consimțământ digital și defăimare în era internetului, propun – dr. Teodora-Maria Bantaș-Văduva, avocat și lector universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității din București – spre analiză impactul global al defăimării online și complexitatea juridică a stabilirii jurisdicției și a legii aplicabile în astfel de cauze. Platformele digitale permit diseminarea rapidă a conținutului dăunător, ridicând provocări juridice legate de competența instanțelor și protecția drepturilor personalității, precum reputația și viața privată. Un punct esențial al analizei îl constituie consimțământul digital, prin care utilizatorii acceptă termenii și condițiile platformelor, inclusiv clauze de jurisdicție și lege aplicabilă, fără a avea opțiuni reale de negociere. Articolul explorează soluții oferite de dreptul internațional privat, precum doctrina centrului intereselor și testul direcționării, pentru a determina unde poate fi introdusă o acțiune și ce lege se aplică.

Digitalizarea influențează și comportamentul online al consumatorilor, iar protecția acordată acestora pe planul dreptului internațional privat este abordată în două materiale distincte.

În primul rând, în articolul Alegerea jurisdicției în contractele electronice cu consumatorii: provocări și soluții, drd. Andreea Ciobotea analizează clauzele atributive de competență, în contextul Regulamentului Bruxelles I Bis. Sunt punctate importanța acestor clauze în relația dintre consumator și profesionist, prin analiza regimului special de protecție din regulamentul european, precum și a condițiilor de validitate formală a clauzei atributive de competență în contractele electronice încheiate cu consumatorii.

În al doilea rând, în articolul Protecția consimțământului consumatorului în alegerea legii aplicabile contractului, drd. Ana-Maria Dimofte analizează protecția acordată consumatorilor împotriva impunerii unor legi nefavorabile în contractele online. Deși profesioniștii impun adesea legea de la sediul lor pentru uniformitate și costuri reduse, Regulamentul Roma I asigură aplicarea normelor imperative din legea consumatorului dacă acestea oferă protecție sporită. Deoarece consimțământul consumatorului este adesea formal, exprimat prin acceptarea unor clauze standard, articolul subliniază necesitatea unor mecanisme mai eficiente pentru prevenirea abuzurilor și protejarea echitabilă a consumatorilor în mediul digital.

O explorare a provocărilor legate de utilizarea operelor protejate prin drepturi de autor în antrenarea inteligenței artificiale, este realizată de dr. Dragoș Costescu, notar și lector universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității din București, în articolul Consimțământul titularilor de opere protejate de drepturi de autor în contextul utilizării de IAG. Pe lângă necesitatea consimțământului în cazul utilizării acestor opere ca date de intrare în algoritmi ai inteligenței artificiale, rezultă și problema apărută atunci când rezultatele IA sunt considerate creații originale, ridicând întrebări privind atribuirea drepturilor de autor. Autorul adresează necesitatea reglementării clare a consimțământului pentru utilizarea datelor în scopuri de antrenare IA, având în vedere ambiguitatea legislației actuale.

O altă implicație a dezvoltării inteligenței artificiale este evidențiată de avocat Luca-Theodor Popescu în articolul Colectarea datelor cu caracter personal prin sisteme de inteligență artificială în dreptul penal. Este sau nu necesar consimțământul persoanei? Acesta analizează utilizarea IA în colectarea datelor personale în cadrul proceselor penale, explorând tensiunea dintre necesitatea de a proteja siguranța publică prin utilizarea IA în prevenirea criminalității și protecția drepturilor fundamentale ale individului, în special a vieții private. Autorul subliniază importanța proporționalității în prelucrarea datelor și nevoia unui cadru legislativ clar pentru utilizarea IA în context penal.

Modul în care inteligența artificială generativă a devenit un instrument pentru a crea muzică, este analizat de avocat Dumitrița-Gabriela Rogojînaru în articolul De la tradiție la inovație: drepturile de autor în era digitală. Utilizarea acesteia ridică probleme juridice complexe întrucât IA generativă poate încălca drepturile de autor ale operelor muzicale existente, în special în ceea ce privește reproducerea și utilizarea mostrelor (sampling). Autoarea examinează excepțiile și limitările drepturilor de autor, cum ar fi utilizarea transformativă și utilizarea echitabilă, și modul în care acestea se aplică operelor muzicale create de IA. Articolul evidențiază necesitatea de a găsi un echilibru între protejarea drepturilor de autor și promovarea inovației în era digitală.

Impactul digitalizării asupra vieții de familie este explorat de dr. Daniel Petrache, avocat și lector universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității din București, în articolul Căsătoria în era digitală: perspective de drept internațional privat. Autorul abordează impactul tehnologiei asupra consimțământului matrimonial, analizând căsătoriile încheiate online sau în metaverse din perspectiva dreptului internațional privat. Articolul subliniază dificultățile legate de validitatea consimțământului exprimat electronic sau prin mandatar, precum și de recunoașterea legală a căsătoriilor cu entități non-umane, cum ar fi inteligența artificială. Problema centrală o reprezintă adaptarea normelor juridice tradiționale la noile forme de uniuni civile, în care consimțământul este mediat prin tehnologie.

Avocat Miruna Matei analizează în articolul Revoluția consimțământului: jurisdicția în lumea descentralizată a blockchainului formarea consimțământului în tranzacțiile desfășurate pe blockchain, unde identitatea părților rămâne anonimă, iar acordul este mediat de protocoale algoritmice. Într-un sistem descentralizat, consimțământul nu este obținut printr-o interacțiune tradițională între părți, ci prin aderarea la regulile platformei. Autoarea ridică întrebări privind validitatea juridică a consimțământului astfel obținut și asupra jurisdicției competente în soluționarea disputelor născute din tranzacții pe blockchain.

Prezentul număr, cu tema „Consimțământul în era digitală”, oferă o imagine cuprinzătoare asupra modului în care evoluția tehnologică afectează conceptul juridic de consimțământ. De la căsătoriile virtuale și IA în proprietatea intelectuală, până la profilare pe rețele sociale și drept penal, articolele explorează provocările aduse de digitalizare în obținerea și validitatea consimțământului.

Noile forme de consimțământ ridică probleme juridice semnificative, necesitând o reevaluare a cadrului normativ existent. Se conturează nevoia de reglementări clare și coerente, care să țină cont de specificitatea fiecărui domeniu afectat de digitalizare, totodată asigurând un echilibru just între protecția drepturilor individuale și dezvoltarea tehnologică.