Coș de cumpărături

0 prod. - 0,00 RON

Coșul de cumpărături este gol.

Curierul Judiciar nr. 4/2022

Autor(i) Editura C.H. Beck

ISSN: 1582-7526
Număr pagini: 68
Coperta: Necartonată
Tip publicaţie: Periodice
Cod produs: 9646
Data apariției: 29.04.2022
Format carte: Format A4
Disponibilitate: În curând
Editura: C.H. Beck
Colecția: Curierul Judiciar. Revista ta de drept!

Fișiere atașate:
Preț redus: 40,72 RON Preț: 47,90 RON

Reducere: 15%

Disponibil pentru pre-comandă

SCURTA DESCRIERE

Biblioteca juridică online legalis
Accesează edițiile curente și arhiva revistei în Biblioteca juridică online legalis.

Arta Dreptului în Dreptul Artei

Dr. Beatrice Onica-Jarka

Avocat, Baroul București

 

Un domeniu extrem de provocator în ceea ce privește reglementarea juridică aplicabilă, dar și nevoia de reglementare juridică suplimentară este arta. Poate și unde, așa cum spunea Edgar Degas, reprezentant marcant al impresionismului francez în pictură și sculptură, arta nu este ceea ce vezi, ci ceea ce îi faci pe alții să vadă. Or, ceea ce îi faci pe alții să vadă necesită cristalizarea unui cadru juridic care să confere claritate și predictibilitate așteptărilor autorilor operelor de artă, dar și proprietarilor acestora.

După titlu, acest număr al revistei se concentrează în jurul artei, încercând să coaguleze perspective juridice diferite pe care arta, ca multitudine de producții ale ființei umane, în scopuri estetice și simbolice, le implică.

Nu ne-am propus, stimate cititor, să formulăm o definiție a dreptului artei ca un ansamblu de discipline juridice conexe ce protejează dreptul de autor și dreptul de proprietate asupra artei, în egală măsură, și nici măcar o definiție juridică a artei. Probabil că nici dreptul artei, la fel ca arta, nu ar putea să încapă într-o definiție satisfăcătoare.

După cuprins, acest număr al revistei sondează empiric, câteva problematici juridice din perspectiva mai multor ramuri de drept aplicabile artei, neintenționând niciun moment să epuizeze problematica abordată, ci mai degrabă să evidențieze arta dreptului în materiile de drept aplicabile artei, în multiple forme de manifestare a acesteia. Ne dorim, stimate cititor, ca prin problematicile abordate să marcăm repere ale unui spațiu determinat în care artiștii și proprietarii de artă să se simtă protejați și să aibă la îndemână remedii juridice pentru sporirea și recuperarea valorii esteticului și simbolicului pe care opera de artă o dobândește chiar de la creație.

De aici și interesul nostru care sperăm că va converge cu al tău, stimate cititor, de a oglindi în articolele ce formează acest număr al revistei perspective juridice diferite ale drepturilor de proprietate intelectuală sau ale comerțului cu artă sau ale incidenței dreptului public sau procedural în dreptul artei.

Într-o primă grupare de perspective juridice asupra proprietății intelectuale, Avocat Dan Ciupală, doctor în drept, deschide subiectul prezentării succinte a remediilor disponibile în legislația actuală pentru combaterea fraudei pe piața artei. Demersul colegului nostru pornește de la clarificarea conceptului de fals în artă, delimitându-l în contextul categoriilor principale de răspundere juridică, cea penală și cea civilă, și trece în revistă posibile abordări ale legislației speciale a drepturilor de autor și protecției consumatorilor, urmărind conturarea unei imagini de ansamblu asupra relației dintre originalitatea operelor protejate de legislația dreptului de autor și drepturile morale și patrimoniale ale autorilor unei opere.

În aceeași grupare de perspective juridice, Avocat Lavinia-Ioana Lungu abordează problematica creației artistice în lumea Inteligenței Artificiale și a mașinilor care gândesc, tatonând acordarea titulaturii de artist unei mașini programate să imite creierul uman pentru contribuțiile Inteligenței Artificiale în lumea artei. Analizând abordările de reglementare și recunoaștere juridică la nivel internațional, precum și limitările cadrului legal național, autoarea subliniază necesitatea adoptării unui cadru legal adecvat și adaptat realității în care trăim.

Perspectivele juridice asupra proprietății intelectuale în artă sunt întregite prin explorarea aceluiași filon al realității tehnologice care debordează cadrul convențional existent de către Avocat Ana-Georgia Mirea în articolul său despre drepturile și iluziile pe care NFT-ul le determină în artă. Scopul articolului nu este de a încadra aceste raporturi create de NFT în artă în conceptele disponibile de drept național, ci este dictat de nevoia de a atrage atenția asupra anumitor concepții pe care, alături de autorii citați în articol, autoarea le apreciază ca fiind juridic inexacte și delicate și, prin esență, creatoare de probleme.

Deși în cadrul acelorași perspective juridice, articolul semnat de Avocat Cristiana Gheorghe și Master urbanist Manuela Negrilă ne poartă în lumea artei urbane în care manifestări precum graffiti aplicat pe monumente istorice nu se pot plasa la limita dintre infracțiune și artă. Cele două autoare explorează drepturile de care s-ar putea bucura autorii de graffiti.

Într-un registru schimbat, în care apar ca actori statul și mize ca banul public, a doua grupare de perspective juridice sondează preocupări de drept public în ceea ce privește creația artistică și tranzacțiile cu creații artistice. Avocat Luisiana Dobrinescu, un specialist recunoscut în dreptul fiscal, ne introduce în lumea fiscalizării NFT-urilor ca activ digital unic. Autoarea explorează regimul de impozitare al operațiunilor cu NFT, precum și riscul ca sub aceste fluide interfețe să se ascundă acțiuni substanțiale de spălare a banilor și evaziune, cu riscul de finanțare a unor acțiuni ilegale, inclusiv de terorism.

Tot în același registru se înscrie și articolul semnat de Avocat Daniel Stiger, specialist în dreptul achizițiilor publice, care analizează achiziția de artă de către autoritățile publice (centrale și locale), precum și de diverse instituții publice subordonate acestora (e.g. muzee) din perspectiva aplicării corecte de către aceste entități a diverselor proceduri de achiziție publică în condițiile reglementate de cadrul legal în vigoare în acest domeniu.

Finanțarea din fonduri publice a artei este abordată de Avocat Anca Marghescu, care închide cu acest subiect perspectivele juridice de drept public asupra artei prin explorarea posibilităților de finanțare publică a talentului, harului, înzestrării și virtuții făcătorilor de frumos prin raportare la cadrul legislativ existent, cu utilitate vădită pentru artiști și juriști, în egală măsură.

Cea de-a treia grupare de perspective juridice se concentrează asupra artei, privită ca marfă vandabilă. Avocat Alexandra Ologu-Chiriță abordează în lucrarea sa specificul piețelor de vânzare virtuală în cazul comerțului cu artă, explorând comerțul cu artă în marketplace-uri specializate, unde regulile vânzărilor digitale de artă trebuie să se coroboreze cu specificul de marfă al operei de artă.

În completare, Avocat Dumitru Curti punctează în articolul său importanța unui cadru legal clar și previzibil pe piața operelor de artă, ce ar proteja atât interesele economice ale persoanelor private, cât și interesul statelor de a combate fenomenul criminal și pierderea patrimoniului cultural național.

O ultimă grupare de perspective juridice are în vedere, într-un cerc complet, restituirea artei apropriate fără drept de la proprietarii săi legitimi, în numele unor conducători autocrați sau a unor state totalitariste și litigiile pe care acest proces le-a generat și încă le generează. Avocat Octavian Stanca analizează în articolul său un litigiu celebru legat de opera brâncușiană Cumințenia pământului, care, citându-l pe autor, pare să fi fost trimisă de instanțele și autoritățile române într-un purgatoriu dinăuntrul căruia nu este nimeni nici apt și nici deosebit de interesat s-o salveze. Autorul reușește să prezinte o mostră de jurisprudență românească în domeniul revendicării unei opere celebre de artă și ordaliile la care au fost supuse titularele dreptului de proprietate asupra acestei opere.

Și pentru că arta a atras întotdeauna atenția și a fost apropriată de învingători în războaie, inițiatoarea acestei incursiuni în lumea dreptului artei, subsemnata, m-am oprit, în încheierea revistei pentru gust bun asupra cadrului legal existent pentru soluționarea cererilor transfrontaliere de restituire a operelor de artă furate în războaie și mai ales în ultimul război mondial care au dat naștere unor litigii complexe pe care, pentru tine, stimate cititorule, le-am analizat ca exemple de practici judiciare și am propus metode alternative de soluționare. Am semnalat, în articolul de final, înființarea Curții de Arbitraj pentru Artă, ca primă instituție de arbitraj internațională care se ocupă exclusiv de soluționarea litigiilor de artă.

Nu în ultimul rând, stimate cititorule, interesat de dreptul artei, citind acest număr al revistei află nu numai că dreptul artei există ca domeniu de drept, dar și că se practică și se dezvoltă continuu ca artă a dreptului de specialiști dedicați, capabili să teoretizeze empiric fiecare din drepturile și obligațiile ce formează dreptul artei. Așa că, cititorule, fii gata să începi o lectură de specialitate juridică care să te uimească și să îți deschidă orizonturi pe care doar le-ai bănuit într-o lume în care arta poate să fie orice imaginația umană sau Inteligența Artificială poate să creeze, atâta vreme cât ochii celorlalți o recunosc ca artă.

Prin urmare, stimate cititor, autorii te salută!

Te-ar putea interesa și
Loading...
Vă rugăm, așteptați...