Coș de cumpărături

0 prod. - 0,00 RON

Coșul de cumpărături este gol.

Categorii

Curierul Judiciar nr. 5/2019

Preț redus: 38,16 RON Preț: 44,90 RON

Reducere: 15%

În stoc

Autor(i) Editura C.H. Beck

ISSN: 1582-7526
Număr pagini: 56
Coperta: Necartonată
Tip publicaţie: Reviste
Cod produs: 8038
Data apariției: 14.10.2019
Format carte: Format A4
Disponibilitate: În stoc
Editura: C.H. Beck
Colecția: Curierul Judiciar. Revista ta de drept!

Fișiere atașate:
Cant:

Scurtă descriere

Biblioteca juridică online legalis

Accesează edițiile curente și arhiva revistei în Biblioteca juridică online legalis.

Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, vă punem la dispoziție cea mai performantă revistă de actualitate juridică, realizată la standarde înalte după modelul revistelor de specialitate din străinătate, coordonată de un colegiu ştiințific şi redacțional de excepție, susținută de autori prestigioşi care provin atât din mediul academic, dar mai ales al practicii juridice, indexată în trei baze de date internaționale şi disponibilă şi în format online în Biblioteca juridico-economică online Legalis.ro.

Revista este indexată în baze de date internaționale (BDI)

Numărul din luna mai al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanță juridică.

Editorialul din acest număr Directiva privind dreptul de autor în piața unică digitală – noul GDPR al agregatorilor de conținut? este semnat de asist.drd. Andreea Livădariu și are în vedere „Directiva Copyright” care la nivel de ecou în rândul practicienilor și al destinatarilor regulilor de conduită va da naștere în următorii doi ani (până la împlinirea termenului de transpunere, respectiv iunie 2021) unor ample dezbateri, temeri și scenarii cu privire la aplicabilitate și efecte. Deși Directiva conține 32 de articole și reglementează mai multe probleme de interes deopotrivă pentru titularii de drepturi de autor și drepturi conexe și pentru utilizatorii operelor protejate prin aceste drepturi (inclusiv instituții de învățământ, de cercetare și biblioteci), autoarea se oprește în analiza sa doar asupra art. 17 din Directivă (cunoscut și ca fostul art. 13) care instituie noi reguli de utilizare a operelor protejate prin drept de autor și drepturi conexe de către furnizorii de partajare de conținut online (agregatorii de conținut online).

În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de dr. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1 - 31 martie 2019, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curți de Casație şi Justiție şi ale Curții Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internațională corespunzătoare lunii martie 2019 aduc în prim plan principalele activități de la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internațional. Cele două rubrici sunt semnate de dr. Oana Dimitriu, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.

Practică judiciară neunitară

Rubrica este dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluții ce ilustrează apariția unei jurisprudențe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că priveşte interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că priveşte o normă cu implicații imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr judecător drd. Răzvan Anghel analizează Determinarea timpului de lucru şi a muncii suplimentare în cazul agenţilor de vânzări de teren.

Dreptul afacerilor

Articolul Regimul bunurilor imobile în cadrul reorganizării societăților, semnat de avocat Anca Albulescu și avocat Diana Radu. Pe parcursul existenței sale, o societate poate fi supusă unor procese multiple de restructurare a activității în vederea adaptării la cerințele dezvoltării activității economice și concentrării activității acesteia pentru realizarea unei societăți mai puternice sau, dimpotrivă, divizarea activității unei societăți supradimensionate în mai multe societăți de dimensiuni mai mici. Prin asemenea operațiuni se asigură condițiile pentru o mai bună folosire a resurselor, sporirea rentabilității activității și chiar o salvare a societăților aflate în dificultate. În funcție de dimensiunea activității persoanei juridice, aceste procese de reorganizare, care se concretizează în operațiuni de fuziune și divizare, pot fi unele deosebit de complexe și pot ridica probleme nu numai de natură societară, ci și contabilă, fiscală, de dreptul muncii sau în materia dreptului imobiliar. Dintre multiplele implicații pe care le poate avea o asemenea procedură, autoarele își propun să analizeze numai acest din urmă aspect, și anume regimul bunurilor imobile în cadrul reorganizării persoanei juridice.

Drept privat

Articolul Contractele de muncă în domeniul maritim, semnat de asist.drd. Oana Adăscăliței, îşi propune să analizeze contractul de muncă al navigatorilor din perspectiva instrumentelor internaţionale relevante dezvoltate sub egida Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Nivelul diferit de protecţie socială de care se bucurau navigatorii la bordul aceleaşi nave au readus în atenţie chestiunea adoptării la nivel internaţional a unui instrument unic de reglementare. Acest lucru s-a realizat prin Convenţia privind munca în domeniul maritim 2006 (MLC 2006) care consolidează un mare număr semnificativ de convenţii şi recomandări precedente ale OIM. Din momentul intrării în vigoare a Convenţiei, termenii şi condiţiile de angajare a unui navigator la bordul navelor trebuie să fie definiţi printr-un contract cu caracter obligatoriu din punct de vedere legal care să respecte standardele impuse de aceasta. Convenţia, pe lângă faptul că reuneşte într-un singur document dispoziţii preexistente, introduce şi o serie de noutăţi.

Drept public

Articolul Referendumul – între utilitate și populism, semnat de avocat Alexandru Domșa, are ca obiectiv a identifica unde se situează limita dintre utilitatea referendumului și populism în lumina ultimelor utilizări ale acestui instrument constituțional, care sunt efectele nocive ale deturnării finalității referendumului, precum și care ar putea fi cele mai potrivite măsuri pentru a putea ține sub control aceste derapaje. Fără îndoială referendumul reprezintă forma cea mai pură de manifestare a democrației, o reminiscență vie a democrației directe prin care poporul își exercită suveranitatea, având posibilitatea de a participa în mod direct la soluționarea celor mai importante probleme ale unei țări. În acest context referendumul poate apărea ca o modalitate de a depăși un impas în viața unui stat de către liderii politici prin consolidarea relației cu cei pe ale căror interese le reprezintă. Astfel, privit din această perspectivă, referendumul este o armonioasă modalitate de câștig pentru ambele părți, însă Ce se întâmplă când una dintre părți utilizează acest instrument plasând interesul general în umbra propriului interes? Cât de facil poate fi deturnată această finalitate a referendumului? Atât cele mai recente exemple de referendum din diferite părți ale lumii, cât și exemple mai îndepărtate din punct de vedere temporal demonstrează că există o graniță fină între utilizarea legitimă a referendumului și utilizarea acestuia în scopuri populiste.

Drept penal

Articolul Prorogarea legală în cazul termenelor procedurale pe ore. Notă critică la unele soluţii jurisprudenţiale şi doctrinare, semnat de conf.dr. Andrei Zarafiu, constituie o pledoarie pentru soluția contrară opiniei exprimate de cele mai multe ori în forma unui veritabil postulat, și anume că prorogarea legală nu operează în cazul termenelor procedurale pe ore – opinie cristalizată sub imperiul vechii legi de procedură și însuşită fără rezerve şi în practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dezvoltată după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală.

Rubrica de Sinteze de jurisprudență îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO, CJUE – februarie 2019.

Instrumente

Articolul Răspunderea doctorandului pentru încălcarea normelor de etică şi deontologie cu ocazia studiilor de doctorat, semnat de drd. Alina-Marilena Oprea propune spre analiză aspecte privind nerespectarea normelor deontologice şi etice de către doctorand care atrag forme diverse de răspundere a acestuia, de la răspunderea morală, la cea mai energică formă de răspundere, respectiv răspunderea penală. Sunt avute în vedere noțiuni precum buna conduită în activitatea de cercetare conform principiilor etice aplicabile cercetătorilor, încălcarea regulilor de deontologie și sancțiunile aplicabile. Analiza se concentrează și pe analiza unor conduite incorecte de cercetare în legătură cu originalitatea operei, și anume plagiatul și autoplagiatul.

În acest număr avocat Mihai Dinu semnează pamfletul Masa de Paște.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.

Editura C.H. Beck
ISBN Nu
Format carte Format A4
Coperta Necartonată
Loading...
Vă rugăm, așteptați...