Coș de cumpărături

0 prod. - 0,00 RON

Coșul de cumpărături este gol.

Curierul Judiciar nr. 5/2021

Autor(i) Editura C.H. Beck

ISSN: 1582-7526
Număr pagini: 60
Coperta: Necartonată
Tip publicaţie: Periodice
Cod produs: 8523
Data apariției: 01.11.2021
Format carte: Format A4
Disponibilitate: În stoc
Editura: C.H. Beck
Colecția: Curierul Judiciar. Revista ta de drept!

Fișiere atașate:
Preț redus: 38,32 RON Preț: 47,90 RON

Reducere: 20%

În stoc

SCURTA DESCRIERE

Biblioteca juridică online legalis
Accesează edițiile curente și arhiva revistei în Biblioteca juridică online legalis.

Așa cum v-am obișnuit în fiecare an, vă punem la dispoziție o revistă cu tradiție în actualitatea juridică, realizată la standarde înalte după modelul revistelor de specialitate din străinătate, coordonată de un colegiu științific și redacțional de excepție, susținută de autori prestigioși care provin atât din mediul academic, dar mai ales al practicii juridice, indexată în trei baze de date internaționale și disponibilă și în format online în Biblioteca juridico-economică online Legalis.ro.

Revista este indexată în baze de date internaționale (BDI)

CEEOL - Central and Eastern European Online Library
HeinOnline - Legal Research Database
EBSCO - EBSCOhost Online Research Databases

Numărul din luna mai al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanță juridică.

Editorialul din acest număr „Mica reformă”: intrarea în vigoare a Protocolului nr. 15 la Convenția europeană privind drepturile și libertățile fundamentale, semnat de lect.univ.dr. Daniela-Anca Deteșeanu, a fost ocazionat de intrarea în vigoare a acestui text modificator al Convenției, pentru toate statele-părți, începând cu 1 august 2021, ca urmare a ratificării Protocolului de către statul italian la 21 aprilie 2021. Conceput ca un amplu proces de reformare a sistemului de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale decurgând din aplicarea Convenţiei europene, acest Protocol se înscrie în cadrul general al adaptării sistemului european regional de protecţie a drepturilor omului, prin ajustarea modului de organizare a Curţii şi a procedurii în faţa acesteia la provocările ce decurg din practică.

În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de dr. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1-31 ianuarie 2021, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană și Actualitate internațională corespunzătoare lunii ianuarie 2021 aduc în prim plan principalele activități de la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, dar și evenimentele de interes internațional. Cele două rubrici sunt semnate de dr. Oana Dimitriu, respectiv de prof.univ.dr. Bogdan Aurescu.

Dreptul afacerilor

Articolul Organizarea activităţii de expertiză criminalistică privată în cadrul societăţilor civile profesionale, semnat de prof.univ.dr. Gheorghe Popa și drd. Alina Teacă, propune spre analiză oportunitatea efectuării expertizelor criminalistice de către experți independenți autorizați, instituită prin Legea nr. 156/2011, aceștia având posibilitatea de a-și exercita activitatea individual sau în societăţi civile profesionale constituite potrivit legii. În realitate, însă, activitatea de expertiză criminalistică în cadrul unor laboratoare private de expertiză criminalistică sau în societăţi civile profesionale cu răspundere limitată şi personalitate juridică nu poate fi exercitată, legislaţia nefiind finalizată. În acest context, prin prezentul studiu autorii avansează propuneri de lege ferenda, menite să completeze lacunele existente în actuala reglementare, referitoare la liberalizarea activităţii de expertize criminalistice, prin exercitarea sa în forme private.

Drept privat

Articolul Testamentul electronic, semnat de drd. Aniela-Flavia Ţicău-Suditu și avocat Silvia Uscov, prezintă orientările legislative, dar și jurisprudențiale, care ar putea constitui o bază de lucru pentru o necesară reformă în materie testamentară prin introducerea acestei variante moderne în peisajul juridic românesc, testamentul electronic. Departe de a fi asimilat numai tradiționalului testament olograf, el poate fi conceput și ca un veritabil testament autentic în contextul dezvoltării tehnologiei care ar permite acoperirea acelorași principii de lucru care fundamentează această opțiune. Mergând mai departe, chiar și în contextul actual, legislația ar putea fi interpretată într-un mod permisiv, arătând în cuprinsul articolului că testamentul electronic nu reprezintă doar o variantă de lege ferenda, ci chiar de lege lata. Departe de a fi tratat exhaustiv subiectul, prin prezentul studiu se dorește deschiderea dialogul doctrinar pentru identificarea celor mai bune soluții, fiind evidențiate avantajele majore ale testamentului electronic: este facil, presupune costuri reduse și, în modalitatea asimilabilă testamentului autentic, poate fi un instrument eficace în exprimarea ultimei voințe a unei persoane.

Drept public

Articolul Decretele Președintelui României referitoare la mandatul șefului Statului Major al Apărării (I), semnat de conf.univ.dr. Silviu-Gabriel Barbu și dr. Cristina-Maria Florescu, tratează atribuţia Preşedintelui României de numire în funcţii militare de rang înalt prin care trebuie să se asigure echilibrul între principiul colaborării între autorităţile publice în exercitarea puterii în stat şi rolul constituţional al şefului statului de comandant al forţelor armate. În prezent, face obiect de dispută în practica judiciară problema dacă exercitarea acestei atribuţii este un exponent al puterii discreţionare a Preşedintelui României, care caracterizează raporturile de drept constituţional ale şefului statului şi, derivat, dacă decretele şefului statului emise în exercitarea acestei atribuţii pot fi atacate în instanţa de contencios administrativ.

Drept penal

Articolul Valorificarea art. 21 alin. (1) teza I C.pen. – „Exercitarea unui drept” – în contextul cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C.proc.pen., semnat de drd. Andrei-Claudiu Rus și drd. Manuela-Maria Nechita (Puşcă), pornește de la natura juridică dublă a „exercitării unui drept recunoscut de lege”, pe de o parte cauză justificativă, iar pe de altă parte cauză care înlătură tipicitatea în ipoteza incriminărilor care prevăd condiţia săvârşirii faptei pe nedrept, în mod ilegal. Prezentul articol propune spre analiză posibilitatea de a examina ipoteza invocării unui drept recunoscut de lege în exercitarea căruia a fost comisă o faptă prevăzută de legea penală exclusiv prin prisma calificării acesteia ca o condiţie de tipicitate obiectivă, pe calea extraordinară a recursului în casaţie, întemeiat pe art. 438 alin. (1) pct. 7 C.proc.pen., precum şi identificarea şi evaluarea soluţiilor pronunţate în materie de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Instrumente

Articolul Digitalizarea serviciilor consulare – perspective influenţate de contextul sanitar provocat de apariţia virusului SARS-CoV-2, semnat de drd. consul Lucica Tudoran, prezintă efectele crizei sanitare provocate de apariţia virusului SARS-CoV-2, punându-se accent pe modalitatea în care oamenii relaţionează şi felul în care îşi soluţionează problemele curente. Mediul online a câştigat teren în mod substanţial, iar statele încurajează folosirea primordială a mijloacelor electronice pentru păstrarea distanţei fizice şi a reduce riscul transmiterii virusului. Deși domeniul activităţii consulare româneşti, prin specificul său, este cel mai puţin pretabil activităţilor la distanţă, se încearcă introducerea mecanismelor la distanță și în acest sector, în sprijinul cărora intervin reglementările recente naţionale şi europene.

Rubrica de Sinteze de jurisprudență își păstrează structura, dar și actualitatea: CC, CEDO, CJUE – octombrie 2020.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic și un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.

Te-ar putea interesa și
Loading...
Vă rugăm, așteptați...