Curierul Judiciar nr. 5/2023

Anul acesta sărbătorim 21 de ani de publicare a revistei Curierul Judiciar și intrăm astfel în al 22-lea an de apariție de Serie Nouă a revistei continuând să oferim juriștilor informație la zi din toate domeniile dreptului, studii și comentarii de practică judiciară, sinteze de jurisprudență și noutăți legislative relevante. De-a lungul timpului ne-am bucurat de colaborarea unor adevărați specialiști, revista impunându-se astfel ca una dintre principalele publicații de specialitate în domeniul juridic din România.

Lansăm o provocare tuturor juriștilor de a se implica în dezbaterea problemelor juridice fundamentale, teoretice și practice, actuale și de perspectivă. Pentru identificarea celei mai bune modalități de colaborare cu Revista Curierul Judiciar, în sprijinul autorilor vine Ghidul de prezentare în care sunt incluse informații despre structura revistei și rubricile în care autorii pot contribui, cât și despre procedura de evaluare și publicare. Acest ghid poate fi consultat online la adresa https://bit.ly/revista-curierul-judiciar.

Revista este indexată în baze de date internaționale (BDI)

• CEEOL - Central and Eastern European Online Library
• HeinOnline - Legal Research Database
• EBSCO - EBSCOhost Online Research Databases

Numărul din luna mai al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanță juridică.

Editorialul din acest număr, Libertatea de exprimare – provocări contemporane, semnat de lect.univ.dr. Emanuel Tăvală, stabilește contextul în care ne regăsim astăzi pornind de la următoarea premisă: „Scriitura contemporană, juridică şi nu numai, ia în considerare aspecte aflate la întrepătrunderea dintre libertatea de exprimare şi diversitatea rasială, culturală, religioasă sau/şi de gen. (…) Juristul de azi trebuie să caute să ofere o perspectivă nouă asupra temeiurilor filosofice pentru limitarea restricţiilor guvernamentale de exprimare, cât şi să abordeze tensiunile actuale dintre libertatea de exprimare şi pluralismul juridic, cu toate implicaţiile sale”.

În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de dr. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1 aprilie - 30 aprilie 2023, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană și Actualitate internațională corespunzătoare lunii aprilie 2023 aduc în prim-plan principalele activități de la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, dar și evenimentele de interes internațional. Cele două rubrici sunt semnate de conf.univ.dr. Gabriel-Liviu Ispas, respectiv de prof.univ.dr. Bogdan Aurescu.

Rubrica România în fața CEDO semnată de Judecător dr. Mihail Udroiu și Judecător Victor Horia Dimitrie Constantinescu are în vedere decizia Vlăsceanu c. României (plângerea nr. 57068/16) din 22 noiembrie 2022 referitoare la ancheta efectivă desfășurată cu privire la acuzaţii de malpraxis și la suficienţa recursului de natură civilă în cazul simplei neglijenţe medicale.

Dreptul afacerilor

Articolul Conceptul de „Puffery Statements” vs. Publicitatea înşelătoare. Influenţa afirmaţiilor exagerate asupra raporturilor dintre agenţii economici şi asupra intereselor legitime ale consumatorilor, semnat de Avocat Roxana-Diana Tiutiu prezintă aspectele generale privind publicitatea, conceptul de „puffery statements” vs. afirmaţiile înșelătoare cu caracter superlativ și analizează principiul consumatorului mediu.

Drept privat

Articolul Dreptul de proprietate intelectuală și răspunderea civilă a IA, semnat de Florina Mateescu. Obiectivele atinse țin de cunoaşterea legislaţiei în problematica dreptului de proprietate intelectuală a inteligenţei artificiale şi în cea a răspunderii civile a roboţilor, precum şi interpretarea într-o notă personală a normelor deja existente. Conceptele ce au stat la baza studiului sunt atât idei filosofice, cât şi prevederi legale, dar şi doctrină de specialitate, care să întregească ideile pe care am dorit să le exprimăm. Acestea din urmă au fost creionate cu ajutorul metodei descriptive, a metodei logice şi a celei comparative şi, nu în ultimul rând, a celei sociologice. Rezultatele obţinute sunt observarea direcţiei în care se îndreaptă IA, pe baza prevederilor unionale analizate argumentat.

Drept public

Articolul Suplinirea consimţământului unei părţi, atunci când interesul public o cere – un mecanism desuet sau greșit înţeles în contractele administrative?, semnat de Avocat drd. Tudor-Nicolae Bonifate. Dintre numeroasele soluții pe care le poate pronunța instanța judecătorească în materia contractelor administrative, se remarcă cea reglementată de art. 18 alin. (4) lit. d) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, plasată undeva la granița dintre dreptul public și cel privat – suplinirea consimțământului unei părți, când interesul public o cere. Pe cât de exotică poate părea o asemenea instituție pentru filosofia clasică a contenciosului administrativ, pe atât de ignorată a fost ea de literatura de specialitate, ce se concentrează mai mult asupra motivelor pentru care textul citat ar trebui abrogat expres decât asupra utilității sale în practica judiciară. În prezenta lucrare se argumentează, pas cu pas, ideea că suplinirea consimțământului la încheierea contractelor administrative trebuie să fie menținută de legiuitorul organic, reticența de a recurge la acest mecanism datorându-se unor erori de înțelegere, iar nu unor deficiențe reale existente în reglementarea actuală.

Drept penal

Articolul Particularităţi ale incriminării consum ului de alcool sau de alte substanţe psihoactive ulterior producerii unui accident de circulaţie în art. 336¹ C.pen., semnat de Judecător dr. Mihail Udroiu stabilește premisele situației vizate, particularitățile de drept substanțial și aspectele de procedură penală în cazul infracţiunii prevăzute de art. 336¹ C.pen.

Articolul Probleme controversate în materia procedeului probatoriu al constatării în lumina actualelor exigenţe constituţionale, semnat de Avocat Giulia Șologon. Concluziile raportului de expertiză și ale celui de constatare tehnico-științifică se bucură de o putere probatorie egală în cadrul procedurilor penale, susbumându-se principiului liberei aprecieri a probelor și nefiind realizată o ierarhizare. Simpla funcționare a specialistului în cadrul Ministerului Public sau al organelor de cercetare penală nu este prin ea însăși suficientă pentru a atrage lipsa de neutralitate a acestuia, însă împrejurarea unei lipse de independență funcțională a specialistului se poate obiectiva în indicii ale lipsei de imparțialitate ce trebuie completate cu elemente derivate din modalitatea exercițiului atribuțiilor. Criteriile în jurul cărora se realizează analiza de echitate în dispunerea procedeului probatoriu sunt temeiurile obiectivate în motivarea dispunerii, respectiv modalitatea de relevare a acestora în considerentele ordonanței prin care s-a dispus efectuarea procedeului probatoriu, posibilitatea efectivă a părților de a contesta concluziile raportului de constatare și modalitatea în care organul judiciar s-a raportat la conținutul raportului de constatare. Efectuarea unei expertize nu poate fi consecința directă a unei contestări formale a concluziilor raportului de constatare, ci trebuie să aibă un caracter efectiv, de natură a individualiza un dubiu asupra relevanței și actualității concluziilor specialistului ori a concordanței acestora cu situația de fapt rezultată din probatoriul administrat. În egală măsură, se arată în ce măsură deficiențele raportului de constatare pot fi remediate prin efectuarea unei expertize ori prin administrarea altor mijloace de probă.

Articolul Particularităţi privind infracţiunea de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevăzută şi pedepsită de art. 337 C.pen. în lumina Deciziei ICCJ nr. 11/2022, semnat de Judecător drd. Bogdan-Mihai Dumitru. În studiul de față este analizată o situație concretă identificată în practică, și anume a unui aparent concurs între infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. (2) C.pen. și art. 337 C.pen. Sunt prezentate soluția oferită de prima instanță, cea a instanței de apel, precum și considerentele Deciziei ICCJ nr. 11/2022, care a condus la concluzii antagonice privind corecta încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului. Totodată, sunt analizate și aprecierile literaturii de specialitate privind concursul de calificări alternative și aplicabilitatea acestui concept juridic penal în situația de față.

Rubrica de Sinteze de jurisprudență își păstrează structura, dar și actualitatea: CC, CEDO, CJUE – aprilie 2023.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic și un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.