Curierul Judiciar nr. 6/2021

Așa cum v-am obișnuit în fiecare an, vă punem la dispoziție o revistă cu tradiție în actualitatea juridică, realizată la standarde înalte după modelul revistelor de specialitate din străinătate, coordonată de un colegiu științific și redacțional de excepție, susținută de autori prestigioși care provin atât din mediul academic, dar mai ales al practicii juridice, indexată în trei baze de date internaționale și disponibilă și în format online în Biblioteca juridico-economică online Legalis.ro.

Revista este indexată în baze de date internaționale (BDI)

• CEEOL - Central and Eastern European Online Library
• HeinOnline - Legal Research Database
• EBSCO - EBSCOhost Online Research Databases

Numărul din luna iunie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanță juridică.

Editorialul din acest număr Dreptul la deconectare, semnat de prof.univ.dr. Claudia-Ana Moarcăș, analizează iniţiativa Parlamentului European de a adopta o rezoluție, urmată probabil şi de o directivă, privind dreptul la deconectare – dreptul lucrătorilor de a închide mijloacele de comunicare după terminarea programului de lucru fără a suporta consecinţe/sancţiuni dacă nu mai răspund la e-mailuri, telefoane sau mesaje.

În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de dr. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1-28 februarie 2021, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană și Actualitate internațională corespunzătoare lunii februarie 2021 aduc în prim plan principalele activități de la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, dar și evenimentele de interes internațional. Cele două rubrici sunt semnate de dr. Oana Dimitriu, respectiv de prof.univ.dr. Bogdan Aurescu.

Despre arbitraj pentru justițiabili și profesioniști

În cadrul rubricii dr. Beatrice Onica-Jarka, vicepreședintele Institutului Arbitral Român, semnează articolul din acest număr Despre Concursul de Arbitraj Comercial „Willem C. Vis” sau cum să promovezi cu succes arbitrajul prin care este conturată importanța acestui concurs de arbitraj comercial și nevoia de organizare a unei astfel de competiții și la nivel național.

Dreptul afacerilor

Articolul Impactul fiscal al tranzacţiilor cu persoane dintr-un stat necooperant fiscal, semnat de avocat Constantin Neacşu, are ca punct de plecare noua listă a jurisdicţiilor necooperante în statele Uniunii Europene, în contextul raportării aranjamentelor transfrontaliere conform Directivei (UE) 2018/822, autorul formulând pe marginea acesteia observaţii și propuneri de lege ferenda, care pornesc de la copierea şi transcrierea automată în legislaţia românească a unor norme comunitare, fără ca legiuitorul autohton să sesizeze diferite nuanţe și fără să ţină seama şi de punctele de vedere ale mediului de afaceri local şi de particularităţile locale.

Drept privat

Articolul Cesiunea de creanță – divergențe în procedura executării silite, semnat de asist.univ.dr. Cătălin Lungănașu, propune spre analiză condiţiile de validitate ale cesiunii de creanţă, punându-se accent pe natura juridică a acestei operaţiuni juridice, anume aceea de contract. Astfel, se ajunge la ideea că, deși, ca regulă, cesiunea de creanță nu ar trebui să producă vreo consecință în procedura execuțională, în anumite cazuri executarea silită a creanței cedate resimte anumite influențe în raport de modul în care operează cesiunea.

Drept public

Articolul Decretele Președintelui României referitoare la mandatul șefului Statului Major al Apărării (II), semnat de conf.univ.dr. Silviu-Gabriel Barbu și dr. Cristina-Maria Florescu, tratează atribuţia Preşedintelui României de numire în funcţii militare de rang înalt prin care trebuie să se asigure echilibrul între principiul colaborării între autorităţile publice în exercitarea puterii în stat şi rolul constituţional al şefului statului de comandant al forţelor armate. În prezent, face obiect de dispută în practica judiciară problema dacă exercitarea acestei atribuţii este un exponent al puterii discreţionare a Preşedintelui României, care caracterizează raporturile de drept constituţional ale şefului statului şi, derivat, dacă decretele şefului statului emise în exercitarea acestei atribuţii pot fi atacate în instanţa de contencios administrativ.

Drept penal

Articolul Luarea de mită. Atribuţiile de serviciu cu privire la care se poate săvârși infracţiunea, semnat de conf.univ.dr. Sandra Grădinaru și conf.univ.dr. Ada-Iuliana Popescu. O condiție esențial a fi întrunită pentru reținerea infracțiunii de luare de mită este ca subiectul activ să aibă competența necesară îndeplinirii actului promis în schimbul primirii foloaselor necuvenite. Pornind de la un caz practic, autoarele evidențiază faptul că, pentru a se putea reține infracțiunea de luare de mită de către funcționarul public, primirea unor sume de bani trebuie să fie în legătură cu exercitarea unei îndatoriri efective de serviciu. În situaţia în care funcţionarul public acţionează în afara atribuţiilor de serviciu nu se va putea reține infracţiunea de luare de mită, întrucât mituitorul a fost indus în eroare, având doar reprezentarea că actul poate fi îndeplinit în mod legal de către subiectul activ al infracţiunii. Prin depăşirea atribuţiilor de serviciu funcţionarul public nu va fi subiect activ al infracţiunii de luare de mită, însă va putea răspunde pentru infracţiunea de înşelăciune.

Rubrica de Sinteze de jurisprudență își păstrează structura, dar și actualitatea: CC, CEDO, CJUE – noiembrie-decembrie 2020.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic și un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.