Coș de cumpărături

0 prod. - 0,00 RON

Coșul de cumpărături este gol.

Curierul Judiciar nr. 6/2022

Autor(i) Editura C.H. Beck

ISSN: 1582-7526
Număr pagini: 56
Coperta: Necartonată
Tip publicaţie: Periodice
Cod produs: 9724
Data apariției: 15.11.2022
Format carte: Format A4
Disponibilitate: În stoc
Editura: C.H. Beck
Colecția: Curierul Judiciar. Revista ta de drept!

Fișiere atașate:
47,90 RON

În stoc

SCURTA DESCRIERE

Biblioteca juridică online legalis
Accesează edițiile curente și arhiva revistei în Biblioteca juridică online legalis.

Despre „crimă” și „criminal”

Lect. univ. dr. Teodor Manea

Facultatea de Drept, Academia de Studii Economice din București

Procuror, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

            

Nu întâmplător titlul ales pentru acest volum folosește termeni mai degrabă specifici criminologiei, decât cei tehnic corecți din perspectivă penală – infracțiune și infractor. Ceea ce ne propunem este să oferim cititorului o abordare care să se depărteze de la analiza strict normativ-penală cu care este obișnuit, spre dimensiunea socială și personală a fenomenului infracțional, înspre cauzalitatea acestuia și efectele sale.

Un astfel de demers nu poate să nu vizeze și modalitatea în care realitatea socială sau psihologică în care trăiesc cei implicați activ în comiterea unei infracțiuni, cu sau fără voia lor, afectează în mod direct bunul mers al procesului penal.

O astfel de viziune este, din perspectiva noastră, imperios necesară, în special în contextul socio-economico-politic extrem de complicat pe care îl trăim.

Pornind de la aceste considerații remarcăm faptul că, deloc întâmplător, seria de articole care deschide volumul vizează analiza factorilor determinanți pentru comiterea unora dintre cele mai complexe și, din păcate, actuale infracțiuni.

Astfel, procuror dr. Cătălin Constantinescu-Mărunțel analizează cauzalitatea infracțiunilor internaționale stricto sensu, lector universitar dr., avocat, Bogdan Vîrjan abordează factorii care generează evaziunea fiscală și urmările acestui fenomen asupra societății, Vlad-Andrei Berlic se lansează într-o descriere a aspectelor criminologice legate de terorismul IRA, procuror drd. Mihai-Adrian Dinu realizează o scurtă prezentare critică a factorilor care favorizează criminalitatea informatică, iar lector universitar dr., judecător, Cristinel Ghigheci tratează o problematică foarte complexă și extrem de dezbătută în literatura de specialitate criminologică și penală la nivel internațional, anume existența liberului arbitru al persoanei vizate de politica represivă a societății.

Dintre concluziile acestora putem nota, spre exemplu, că „în lipsa recunoașterii liberului arbitru nu s-ar putea discuta despre aplicarea unei pedepse, care reflectă concepția retributivă a dreptății – potrivit căreia răul făcut de infractor impune suportarea de către el însuși a unui rău proporțional. Adversarii liberului arbitru nu pot justifica aplicarea unor pedepse proporționale cu gravitatea faptelor comise de infractori, ci vorbesc doar de adoptarea unor măsuri de siguranță care să-i împiedice pe aceștia să comită alte fapte vătămătoare pentru societate” (C. Ghigheci) sau că „este important de subliniat că infracțiunile internaționale stricto sensu sunt produsele unor combinații unice de factori, proprii fiecărui eveniment în parte, iar cheia înțelegerii lor este să nu subestimăm importanța fiecărui factor în parte. Totodată, analiza acestor parametrii trebuie realizată prin raportare la contextul socio-politic specific (...) înțelegerea, precum și reglementarea acestor fenomene ar trebui să fie produsul unor eforturi interdisciplinare, fiind necesară includerea în «ecuația juridică» găsită la baza politicilor penale toate considerentele descoperite de cercetările realizate în alte domenii” (C. Constantinescu-Mărunțel), ori că augmentarea „fenomenului evaziunii fiscale va reprezenta un exemplu și pentru ceilalți contribuabili, care vor fi tentați la rândul lor să se sustragă de la plata obligațiilor fiscale. Totodată, evaziunea fiscală este deseori asociată cu fapte de corupție pentru ascunderea unor fapte de sustragere de la plata obligațiilor fiscale, ceea ce va determina o scădere a încrederii cetățenilor în instituțiile de stat și totodată o scădere a moralității cetățenilor, care vor fi încurajați să nu respecte legea penală și să nu aibă încredere în autorități, cu consecințe grave pe termen lung în ceea ce privește viabilitatea unui astfel stat slab, care nu poate să-și protejeze cetățenii cinstiți și să-i pedepsească pe cei care încalcă legea penală” (B. Vîrjan).

Pledoaria noastră pentru o privire mai amplă asupra fenomenului infracțional continuă cu un studiu despre individualizarea pedepselor, la finalul căruia asistent universitar dr., judecător, Cristian Bălan și avocat Giulia Șologon subliniază că „procesul de individualizare judiciară a pedepselor este unul deosebit de complex, ce trebuie realizat în raport de particularitățile fiecărei infracțiuni și de situația inculpatului ce urmează a fi judecat pentru ca dezideratele angajării răspunderii penale să reprezinte un răspuns ferm al societății pentru pedepsirea unei conduite antisociale și pentru prevenirea perpetuării acesteia”.

Mai departe, lector universitar dr., psiholog și avocat, Gabriela-Ligia Groza face o analiză a comportamentului antisocial specific minorilor, cu referire în mod special la delicvența juvenilă, indicând factorii care determină astfel de atitudini.

Pentru a întregi demersul pe care ni l-am propus cu acest volum, lector universitar dr. Oana Mateescu abordează o problematică de asemenea foarte relevantă pentru buna desfășurare a justiției penale, anume aplicarea profilului psihologic criminalistic în infracțiunile cu violență: analiza dovezilor comportamentale și analiza de legătură. Subliniază cu această ocazie autoarea că „metodologia analizei dovezilor comportamentale statuează faptul că examinarea dovezilor comportamentale manifestate în comiterea unei infracțiuni, corelată cu examinarea trăsăturilor fizice și psihologice ale infractorului pot dezvălui anumite tipare sau tendințe ale comportamentului acestuia. Anumite trăsături psihologice pot fi constatate de-a lungul carierei criminale, altele sunt determinate situațional, fiecare dintre acestea putând evolua sau involua”.

Schimbând perspectiva, ultimele două studii abordează situația specifică a victimei unei fapte penală. Astfel, lector universitar dr. Iulian Ipate, studiind aspectele ce țin de memoria victimei și sindromul amintirilor false, arată că „în psihologie, afirmația despre failibilitatea memoriei nu poate fi contestată, dovadă fiind o lungă și bogată colecție de studii care ne arată că oamenii sunt predispuși erorii atât prin comisiune, cât și prin omisiune (...) «martorii» își pot aminti doar acele informații pe care le consideră relevante sau care denotă doar acele detalii legate de amenințarea la care au fost expuși. De aici și riscul ridicat de contaminare și ușurința cu care pot accepta incorporarea anumitor detalii periferice pe care nu le-au selectat prin intermediul atenției, cum ar fi detaliile despre locul faptei sau semnalmentele făptuitorului”. O astfel de concluzie este foarte relevantă și trebuie avută în vedere în stabilirea cu exactitate a stării de fapt, element necesar și premergător atragerii oricărei forme de răspundere, dar în special cea penală.

De asemenea, analizând atitudinea față de victimele infracțiunii la nivel sistemic, conferențiar universitar dr. Aura-Marcela Preda conchide că „este momentul oportun să se înființeze un Institut de Victimologie sau o Asociație de Victimologie, cu filiere în țară. În acest sens, a fost creată în vara anului 2022 (iulie) Societatea Română de Victimologie (SRV) cu rol de a coordona, pentru început, activitatea de cercetare fundamentală în această materie (analizând legislația și măsurile administrative întreprinse pentru prevenirea victimizării și controlul criminalității), dar și de a realiza cercetări empirice, de a promova și susține campanii de prevenire a oricărui tip de victimizare, alături de entități publice și private”.

Sperăm că lucrările din prezentul volum să reprezinte un important punct de sprijin atât pentru teoreticieni, cât și pentru practicieni, și, în același timp, că un astfel de demers nu va rămâne singular în literatura de specialitate națională.

Te-ar putea interesa și
Loading...
Vă rugăm, așteptați...