Curierul Judiciar nr. 7/2023

Legislația care ne guvernează viitorul – cum este reglementată economia digitală?

Drd. Andreea Enescu

Interdisciplinary School of Doctoral Studies, University of Bucharest

Istoria recentă a Uniunii Europene ar putea fi comparată cu un maraton din perspectiva eforturilor de reglementare a economiei digitale, ce au avut în vedere arii de la concurență la protecția consumatorilor, dar și deja bine-cunoscuta zonă a protecției datelor cu caracter personal. În egală măsură, este adevărat că asistăm la o răspândire accelerată a economiei digitale în activitatea curentă, depășind de mult granițele simplului comerț electronic și pătrunzând în arii pe care poate nu le-am fi vizualizat în sfera tehnologiei – de la încheierea contractelor la redefinirea relațiilor de muncă, a aspectelor de proprietate intelectuală și a riscurilor ce decurg în economia digitală în toate aceste arii.

Observând efervescența legislativă pe care o traversăm, dar și faptul că majoritatea referirilor la economia digitală vizează în continuare fie comerțul electronic, fie mai recent platformele online, prezentul număr tematic își propune să abordeze dintr-o perspectivă interdisciplinară diverse perspective unde legislația și economia digitală se întâlnesc, dar și să contureze potențiale direcții în care legislația și tehnologia se vor îndrepta.

Numărul tematic este deschis de articolul domnului dr. Paul Aparaschivei, specialist în politici și afaceri publice, Reglementarea economiei digitale în Romania: provocări și soluții, o radiografie a economiei digitale naționale din perspectiva potențialului impact al inițiativelor legislative recente, plasându-le totodată într-un context economic și legislativ european. Materialul propune drept soluție la potențiala legiferare excesivă națională o abordare multidimensională, corelând și avansând noțiunea capacității instituționale digitale, cu un nivel de înțelegere avansat asupra complexității economiei digitale, care să contribuie activ la reducerea decalajului dintre legiferare și impactul asupra mediului de afaceri digital.

Interacțiunea dintre economia digitală și legislație a fost evidențiată în ultimii ani de normele dreptului concurenței, detaliată în cuprinsul materialului scris de domnul avocat drd. Alexandru Șotropa, Arhitectura instituțională și legislativă a concurenței în comerțului online: tendințe și provocări locale. Nașterea unui super-reglementator. Articolul analizează poate cea mai cunoscută parte a economiei digitale, respectiv comerțul electronic, din perspectiva normelor dreptului concurenței și a riscului de apariției a unui super-reglementator, aducând în prim-plan atât atribuțiile Consiliului Concurenței, cât și acțiunile în zona comerțului electronic.

O altă perspectivă asupra prevederilor din sfera dreptului concurenței este adusă de către doamna avocat Patricia Avramescu, în cuprinsul materialului Concurența, noi reguli în industria digitală. Platforme online, care aduce în prim-plan eforturile legiuitorului european în materie de concurență, raportat la vânzările online, precum și aspecte din jurisprudența recentă a unui stat membru UE, aflată în relație directă cu noile prevederi europene aplicabile în general economiei digitale. Materialul propune o abordare practică asupra Regulamentului Comisiei Europene de exceptare pe categorii a acordurilor verticale (VBER), indicând și soluții practice pentru diminuarea riscurilor ce derivă din restricțiile impuse de Comisie.

Numărul tematic continuă cu articolul doamnei avocat Ioana Stoica, Între personalizare și protecție: decodarea publicității în era digitală. Consimțământul sau interesul legitim, marcând trecerea la un alt domeniu unde economia digitală și legislația se întâlnesc – domeniul protecției datelor cu caracter personal. Tot în relație cu protecția datelor cu caracter personal urmează și materialul doamnei Ana Neagu, Provocarea instrumentelor de marketing în comerțul electronic din perspectiva protecției datelor personale.

Materialul domnului avocat drd. Eduard-Alexandru Florea, Impactul volițional al utilizării inteligenței artificiale în comerțul electronic, explorează interacțiunea dintre soluțiile inteligenței artificiale și aplicarea acestora în comerțul electronic în relație cu impactul asupra consimțământului consumatorului, reprezentând primul material ce aduce în lumină protecția consumatorului. În egală măsură, obligația de informare din sfera protecției consumatorului este analizată exhaustiv în cuprinsul articolului semnat de doamna judecător drd. Elena-Iuliana Gheorghe, Obligația de informare în etapa precontractuală în cazul contractelor încheiate la distanță.

Articolul doamnei Roxana Toma, Particularități ale drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul relațiilor de comerț facilitate de un marketplace, este ilustrarea conexiunii dintre drepturile de proprietate intelectuală și dezvoltarea economiei digitale, fiind ales cazul unei piețe online (marketplace), unde numărul comercianților este semnificativ și implică aproape inevitabil aspecte din sfera proprietății intelectuale. Materialul explică concepte precum răspunderea fiecărei părți implicate (piața online, comerciantul care utilizează piața online), enunțând și o serie de mijloace de protecție pe care comercianții le au la dispoziție, prin referiri inclusiv la jurisprudența relevantă.

Nu în ultimul rând, în cuprinsul articolului Redefinirea relațiilor de muncă în contextul dezvoltării platformelor digitale, semnat de doamna avocat Adelina Goanță, aflăm despre cum dezvoltarea economiei digitale în direcția platformelor ce colaborează cu lucrători independenți este considerată pentru redefinirea relațiilor de colaborare dintre cele două părți în relație de muncă, prin intermediul unei inițiative legislative europene ce ar urma să se aplice inclusiv României, ca stat membru, deși în cazul acesteia există o serie de particularități ce ar face inaplicabil un eventual text de lege european.

Mulțumiri alese tuturor contributorilor!