Coș de cumpărături

0 prod. - 0,00 RON

Coșul de cumpărături este gol.

Curierul Judiciar nr. 8/2019

Autor(i) Editura C.H. Beck

ISSN: 1582-7526
Număr pagini: 72
Coperta: Necartonată
Tip publicaţie: Periodice
Cod produs: 8079
Data apariției: 10.01.2020
Format carte: Format A4
Disponibilitate: În stoc
Editura: C.H. Beck
Colecția: Curierul Judiciar. Revista ta de drept!

Fișiere atașate:
Preț redus: 38,16 RON Preț: 44,90 RON

Reducere: 15%

În stoc

SCURTA DESCRIERE

Biblioteca juridică online legalis
Accesează edițiile curente și arhiva revistei în Biblioteca juridică online legalis.

Fiind vorba despre un număr tematic, dedicat de către Redacția Curierului Judiciar unui astfel de eveniment, generat de exercitarea Președinției Consiliului UE de către țara noastră, nu putem să nu vorbim despre satisfacțiile înregistrate, alături de eforturile consistente depuse. Între satisfacțiile de natură profesională, fără a realiza o ierarhizare a lor, un loc aparte este rezervat aceleia care se referă la numărul mare de absolvenți (licență, masterat, doctorat) implicați, în calitate de practicieni, specializați în dreptul Uniunii Europene, și nu numai, la nivel național și al UE, în pregătirea și exercitarea Președinției. O provocare, cu o vizibilitate maximă la nivel internațional, a fost summit-ul de la Sibiu (informal), cu prilejul căruia a fost adoptată o Declarație.

Deoarece spațiul rezervat în Revistă ar fi fost insuficient pentru a evidenția toate demersurile de natură legislativă în care țara noastră a fost implicată în toate cele 6 luni, Augustin Fuerea, editorul coordonator al acestui număr tematic, a intitulat editorialul Repere legislative ale exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Dificultățile ridicate de coordonarea unui astfel de demers au vizat, cu precădere, faptul că, în pagini puține, am dorit să evidențiem unele dintre cele mai importante demersuri care au caracterizat exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România. Alegerea temelor a fost una firească, întemeindu-se pe faptul că, în materializarea lor s-au implicat, cu eforturi deosebite, dar meritorii, colegi care, deopotrivă, reunesc atât statutul de teoreticieni ai dreptului, în general, și ai dreptului Uniunii Europene, în special, desfășurându-și activitatea în învățământul juridic superior, cât și statutul de practicieni ai domeniului, în cadrul unor instituții care au avut o implicare majoră în activitățile concret întreprinse pe parcursul celor 6 luni de exercitare a Președinției, dar nu numai. Deopotrivă, am urmărit să stimulăm unele reflecții pe o astfel de temă, de natură, sperăm noi, să ne fie utile nu numai peste 14 ani, când este posibil să revenim la un astfel de statut, ci și până atunci.

Un moment important la exercitării Președinției, cu vizibilitate maxim posibilă pe plan internațional, a fost acela al summit-ului Consiliului European din 9 mai a.c., prilej cu care a fost adoptată Declarația de la Sibiu, Declarație care pe care Augustina-Mihaela Dumitrașcu o analizează, cu precădere din punctul de vedere al efectelor pe care un astfel de document le produce la nivelul Uniunii Europene, dar și impactul pe care aceasta îl generează în planul relațiilor externe ale Uniunii Europene.

Este cunoscut faptul că eforturile țării noastre în exercitarea Președinției continuă și în prezent, în cadrul triou-ului România-Finlanda-Croația, în acest mod asigurând, cum se întâmplă cu fiecare stat membru, de altfel, coerența îndeplinirii unei astfel de demnități la înălțimea căreia suntem în situația de a ne afla, așa cum precizează Roxana-Mariana Popescu în articolul intitulat Exercitarea președinției Consiliului Uniunii Europene. Trioul România-Finlanda-Croația.

Având un impact social important, Directiva privind restructurarea și insolvența s-a plasat în centrul preocupărilor pe care țara noastră le-a avut în timpul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene, aspecte surprinse în demersul Directiva privind restructurarea și insolvența. Între așteptări, dezbateri și previziuni, semnat de autorii Augustin Fuerea și Andreea Deli-Diaconescu.

Contribuțiile Președinției austriece a Consiliului Uniunii Europene, din cel de-al doilea semestru al anului 2018, precum și ale președinției române, din primul semestru al anului 2019, prin care au fost subliniate modificările operate de Consiliu asupra Propunerilor Comisiei prin abordările generale asupra Propunerii de Regulament, a completării acestuia prin cele trei anexe ale sale și a Propunerii de Directivă fac obiectul unei analize riguroase, realizată de către Gheorghe Bocșan în intervenția sa Pachetul legislativ E-evidence al Uniunii Europene. Evoluțiile înregistrate in timpul președințiilor austriacă si română la Consiliul Uniunii Europene.

Protecția consumatorilor nu putea să lipsească dintre preocupările țării noastre, motiv pentru care, în aceeași perioadă (semestrul I al anului 2019), a fost adoptată Directiva (UE) 2019/770 privind unele aspecte referitoare la contractele de furnizare de conținut digital și de servicii digitale, directivă care presupune un nivel maxim de armonizare și asigură consumatorilor un nivel ridicat de protecție, diminuând, în același timp, obstacolele din calea comerțului în cadrul Uniunii Europene, după apreciază Iuliana-Mădălina Larion în articolul Implicarea Președinției României la Consiliul UE în materia protecției consumatorilor. Adoptarea Directivei (UE) 2019/770 privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de conținut digital și de servicii digitale.

În același context al aprofundărilor de natură legislativă se situează și preocuparea, în mod inspirat realizată, a Oanei Petrescu – om de cercetare și practică specifică domeniului, concretizată în articolul: Adoptarea propunerii de reformare a Regulamentului (CE) 2201/2003 al Consiliului privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000.

De o actualitate cu totul aparte este intervenția a doi colegi, teoreticieni și practicieni ai domeniului, deopotrivă, Oana-Mihaela Salomia și Augustin Mihalache, care își propun să explice, ancorați în realități, o serie de probleme, cum ar fi: Incluziunea, mobilitatea și excelența. Prioritățile României în politica europeană de educație și formare profesională.

Pornind de la realitatea potrivit căreia tehnologia digitală schimbă paradigme în societate și, implicit, în spațiul juridic, Alina-Mihaela Conea aduce în prim-planul atenției o serie de priorități ale etapei pe care societatea le parcurge, referindu-se, îndeosebi, la Țărmuri (sigure?) în oceanul datelor. Evoluții ale politicii digitale a Uniunii Europene în contextul președinției române a Consiliului.

Președinția română a Consiliului UE a acționat ca un catalizator în vederea consolidării unui efort coordonat cu privire la provocarea dezinformării la adresa fundamentului democrației în Uniunea Europeană conducând la eforturi susținute ale instituțiilor UE și ale statelor membre în vedere contracarării sale eficace, după cum susține, în mod pertinent, Anamaria-Veronica Fuduli în Reglementarea în domeniul combaterii dezinformării. Opțiunea răului cel mai mic?

După cum am precizat, Președinția română la Consiliul Uniunii Europene s-a derulat, inclusiv, în contextul negocierilor și dezbaterilor organizate cu privire la retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, detalii de natură juridică oferindu-ne Maria-Cristina Solacolu în studiul său Negocieri și dezbateri organizate în timpul Președinției României la Consiliul UE privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

În firescul lucrurilor care s-au circumscris exercitării mandatului țării noastre la Consiliul UE, s-a găsit și Dimensiunea parlamentară a președinției române la Consiliului Uniunii Europene, analizată din perspectiva teoriei și a practicii de către Dragoș-Adrian Bantaș, aducând în discuție mai multe idei și stimulând o serie de reflecții, binevenite într-o astfel de situație.

Exprimându-ne convingerea că, prin conținutul său, acest număr tematic se poate constitui într-o foarte bună platformă a dezbaterilor, apreciem că plus-valoarea pe care o va înregistra, din perspectiva parcurgerii de către un număr mare de cititori ai Revistei, se va materializa, cu precădere, în consecințele majoritar pozitive pe care statutul complex, presupus de exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene de către oricare dintre statele membre, le are.

Te-ar putea interesa și
Loading...
Vă rugăm, așteptați...