Curierul Judiciar nr. 8/2022

Anul acesta sărbătorim 20 de ani de publicare a revistei Curierul Judiciar şi intrăm astfel în al 21-lea an de apariţie de Serie Nouă a revistei continuând să oferim juriştilor informaţie la zi din toate domeniile dreptului, studii şi comentarii de practică judiciară, sinteze de jurisprudenţă şi noutăţi legislative relevante. De-a lungul timpului ne-am bucurat de colaborarea unor adevărați specialiști, revista impunându-se astfel ca una dintre principalele publicații de specialitate în domeniul juridic din România.

Lansăm o provocare tuturor juriștilor de a se implica în dezbaterea problemelor juridice fundamentale, teoretice şi practice, actuale şi de perspectivă. Pentru identificarea celei mai bune modalități de colaborare cu Revista Curierul Judiciar, în sprijinul autorilor vine Ghidul de prezentare în care sunt incluse informații despre structura revistei și rubricile în care autorii pot contribui, cât și despre procedura de evaluare și publicare. Acest ghid poate fi consultat online la adresa https://bit.ly/revista-curierul-judiciar.

Revista este indexată în baze de date internaționale (BDI)

• CEEOL - Central and Eastern European Online Library
• HeinOnline - Legal Research Database
• EBSCO - EBSCOhost Online Research Databases

Numărul din luna august al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanță juridică.

Editorialul din acest număr, Reflecții asupra Planului Național de Redresare și Reziliență la un an de la adoptare, semnat de Avocat dr. Claudiu-Gabriel Galu, propune spre reflecție Acordul de împrumut din 2021 (Mecanismul de Redresare și Reziliență) dintre Comisia Europeană și România semnat în urmă cu aproximativ un an, respectiv la 26 noiembrie 2021 și 15 decembrie 2021. De la semnarea sa, Planul Național de Redresare și Reziliență a fost un constant obiect de analiză, discuție și contradicție în spațiul public, importanța sa în actualul context economic fiind semnificativă. Speranța generală este aceea că, prin aplicarea cu succes a elementelor acestui plan, România își asigură finanțarea din împrumutul Comisiei Europene pentru a implementa schimbări în ariile reglementate. Întrebările firești care se pun cu privire la acest plan rămân și ele de actualitate Știm, putem și dorim să îl aplicăm în mod corect pentru a avea succes? Este posibilă aplicarea cu integritate și profesionalism a planului, în vederea succesului reformelor și investițiilor?

Conflictul ruso-ucrainean

Pentru că anul 2022 a readus în atenția comunității europene și deopotrivă a comunității internaționale un fenomen care părea a fi incompatibil absolut valorilor sociale promovate în spațiul politic și cultural al Europei, și anume conflictul armat, am considerat necesar și mai ales util cercetării juridice să includem în paginile revistei două studii privind conflictul ruso-ucrainean.

Articolul Perspective interdisciplinare asupra conflictului armat din Ucraina, semnat de Conf.univ.dr. Alina Gentimir și Articolul Ucraina v. Federația Rusă și mizele hotărârilor Curții Internaționale de Justiție de la Haga, semnat de Avocat, Conf.univ.dr. Luminița Tuleașcă.

Cele două autoare lansează specialiștilor în drept și relații internaționale provocarea de a propune cât mai repede o nouă viziune pentru asigurarea păcii și securității mondiale, mult mai adecvată provocărilor lumii ce vor veni, fie prin restructurarea ONU și a instrumentelor sale, fie prin propunerea unor alternative globale în materia securității.

Dreptul afacerilor

Articolul Aplicații ale impreviziunii în materia contractărilor din domeniul energiei, semnat de Lect.univ.dr. Aida-Diana Dumitrescu, propune o analiză cu privire la posibilitatea invocării impreviziunii în contractele având ca obiect furnizarea de energie electrică, respectiv de gaze naturale. Un astfel de studiu este necesar, oportun și de actualitate, contractul fiind elementul fundamental al relațiilor juridice stabilite în domeniul energetic (producător - intermediar - furnizor).

Drept privat

Articolul Metoda materialistă de soluționare a conflictelor de legi în dreptul internațional privat român, semnat de Conf.univ.dr. Șerban-Alexandru Stănescu. Metoda uzuală de soluționare a conflictelor de legi specifice este aceea conflictualistă. Cu toate acestea, uneori, norme materiale sunt aplicabile direct raporturilor juridice cu element de extraneitate. Acest studiu investighează dacă asemenea norme pot configura o „metodă materialistă” de soluționare a conflictelor de legi, iar, dacă da, în ce condiții.

Drept public

Articolul Nulitatea contractului de achiziție publică. Rezilierea, ca efect al încălcării de către Autoritatea Contractantă a normelor imperative, de interes general, semnat de Lect.univ.dr. Mihai Dogaru. Analiza regimului juridic al nulității actului juridic civil are ca punct de pornire – în majoritatea covârșitoare a cazurilor – principiile repunerii părților în situația anterioară, desființării efectelor actului subsecvent, în contextul în care actul juridic afectat de nulitate nu poate produce efecte juridice. Aceste reguli tind să se schimbe în domeniul legislației achizițiilor publice, în situațiile în care încălcarea normelor imperative ale legii nu mai e de natură să lipsească de efecte actul juridic. Hotărârile magistraților care soluționează cauzele de nulitate ale contractului de achiziție publică pot juca un rol determinant în ceea ce privește modificarea – atât a efectelor contractului, cât și a voinței părților care a stat la baza încheierii raportului juridic.

Drept penal

Articolul Emergența principiului liceității probatorii în procesul penal, semnat de Avocat drd. Mihai Popa propune o analiză plecând de la contextul ultimelor decenii, când pletora de „reforme” legislative în domeniul procedurii penale s-a manifestat cu precădere în sfera sistemului probatoriu, neexistând vreo altă instituție apartenentă acestei ramuri de drept care, aidoma sistemului probatoriu, să fi fost marcată de un dinamism atât de intens al reglementărilor, respectiv de un aport cantitativ atât de însemnat de concepte, doctrine și instituții itinerante, împrumutate – mai mult sau mai puțin inspirat și/sau fidel – din alte sisteme de drept. Rațiunea analizei se mărginește să enunțe câteva idei despre configurarea conceptuală a unui atare principiu a cărui emergență poate aduce un plus de lumină și coerență cu precădere în planul teoriilor privind mecanismele sancționatorii. Bulversarea reperelor transcendenței în sfera „dreptului trăit” reclamă existența unui catalizator – principiul liceității probatorii – care să împiedice virgula impusă de spiritul legii, să devină punctul fatidic pretins justificat de litera acesteia.

Rubrica de Sinteze de jurisprudență își păstrează structura, dar și actualitatea: CC, CEDO, CJUE – martie-aprilie 2022.

Instrumente

Articolul Dreptul de a muri, eutanasia și dreptul la viață, semnat de Avocat dr. Veronica Dobozi. Creionarea dreptului de a muri (natural) este o transpunere a autonomiei individului și a dreptului său de a dispune asupra propriului corp în contextul viziunii moderne, transumaniste, asupra corpului uman, care caută nemurirea prin hibridizarea cu tehnologia, sub diverse forme. În măsura în care omul se va transfera pe sine într-o formă robotizată și/sau își va transfera conștiința într-un computer sau alte forme tehnologice similare, noțiunile de viață și demnitate umană vor trebui rescrise, deoarece nu vor mai corespunde noilor realități determinante pentru stabilirea valorilor societății.

Articolul face parte dintre-o serie de 3 studii care vor fi publicate în 2022 în revista Curierul Judiciar.

În acest număr Avocat Mihai Dinu semnează pamfletul Un avocat de succes.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic și un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.