Curierul Judiciar nr. 9-10/2024

Asist. univ. dr. Cătălin Lungănașu
Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara
Judecător, Tribunalul Timiș

Conferințele științifice internaționale organizate bienal de Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara, intrate deja în tradiție, au ajuns în anul 2024 la ediția a cincisprezecea. Desfășurată în 8 noiembrie 2024 în șase secțiuni paralele, Bienala de la Timișoara urmărește consolidarea caracterului său de excelență și diversificarea ariilor de dezbatere. Au fost invitați să participe la acest eveniment profesori și cercetători de la instituții de învățământ și cercetare de prestigiu din România și de la facultățile partenere din străinătate, precum și alți specialiști în drept.

Dreptul procesual civil a avut o secțiune dedicată în cadrul căreia, sub tematica generală „Eficiența actului de justiție civilă”, profesori, practicieni și cercetători în materia procedurii civile au prezentat cele mai recente orientări teoretice și jurisprudențiale. Dezbaterile purtate au oferit prilejul unor soluții și interpretări posibile, concretizate în mai multe lucrări de specialitate. Fără a avea natura unor hotărâri finale de dezînvestire, articolele elaborate de distinșii participanți la Conferința Internațională Bienală de la Timișoara din anul 2024 deschid calea spre analiză și dezbatere în ceea ce credem noi că reprezintă cea mai frumoasă și mai vie ramură a dreptului – Dreptul procesual civil. Prezentul număr tematic al revistei Curierul Judiciar elaborat cu sprijinul remarcabil al colegilor din redacția Editurii C.H. Beck reprezintă volumul dedicat acestor studii, fiind o invitație către practicienii și teoreticienii dreptului procesual civil de a le parcurge și, eventual, de a răspunde în cadrul viitoarelor ediții ale Bienalei.

Conf.univ.dr. Florina Popa, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara și avocat în Baroul Timiș supune analizei „Introducerea forțată în cauză, din oficiu, a altor persoane”, denumind această formă de intervenție forțată a terților în procesul civil drept o „supapă de siguranță pentru eficiența actului de justiție civilă”. În studiul astfel intitulat, autoarea amintește că actualul Cod de procedură civilă reglementează în premieră această formă de intervenție forțată, fiind analizat regimul juridic al instituției prezentate, precum și utilitatea reglementării acestei forme de participare a terților în procesul civil din perspectiva eficacității hotărârii judecătorești. Cu acest prilej sunt subliniate ipotezele în care efectele actului jurisdicțional sunt menite să asigure rezolvarea unor situații juridice complexe care pot viza drepturi sau interese și ale altor persoane decât cele care fac parte din cadrul procesual subiectiv configurat inițial. Introducerea forțată, din oficiu, a altor persoane și principiul disponibilității sunt puse în balanță în studiul doamnei conferențiar din mai multe perspective, instituția fiind analizată inclusiv sub denumirea consacrată în titlu, de „supapă de siguranță pentru eficiența actului de justiție civilă” în raport de efectele generate și importanța pe care o prezintă în arhitectura procesului civil.

O altă fațetă a eficienței actului de justiție civilă este excelent surprinsă de conf.univ.dr. Mircea Ursuța, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității din Oradea și avocat în Baroul Bihor, în studiul „Unele considerații cu privire la necesitatea motivării hotărârilor judecătorești în materie civilă la momentul pronunțării lor”. Având ca premisă modificarea legislativă din dreptul procesual penal, autorul arată că motivarea unei hotărâri judecătorești la momentul pronunțării este un lucru natural și firesc care prezintă numai avantaje față de actualul sistem de pronunțare urmat de „justificarea” soluției. Problemele care împiedică adoptarea unui asemenea sistem nu sunt, în opinia autorului, de ordin legal, modificările fiind relativ facil de făcut și de implementat, ci țin, mai degrabă, de psihologia magistraților și de eterna frică de nou. În plus, se arată că modificările făcute în materie penală au fost foarte bine receptate în practică, noul sistem al motivării hotărârilor penale „de fond” introdus prin Legea nr. 130/2021 dovedindu-și viabilitatea în cei aproape patru ani de la intrarea în vigoare. În concluzie, se apreciază că este doar o problemă de asumare a unei asemenea decizii, iar în momentul în care aceasta va fi adoptată și implementată, multe dintre actualele probleme ale sistemului judiciar vom constata că, pur și simplu, s-au rezolvat în mod natural.

Dr. Șerban Mircioiu, cadru didactic asociat la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și avocat în Baroul Cluj, analizează eficiența actului de justiție civilă din perspectiva inflexiunilor timpului juridic. Deși pare a fi o abordare filosofică, autorul transpune tema în note concrete și actuale, analizând aplicat și critic noțiunile folosite de legiuitor, începând cu „termenul rezonabil” și „termen optim și previzibil” pentru a continua cu diferitele tonalități de intensitate utilizate pentru desemnarea urgenței în procesul civil, precum „de îndată”, „de urgență”, „de urgență și cu precădere”, „pericol în întârziere”, „de urgență și în termen scurt”, „urgență deosebită”. În plus față de explicațiile pertinente oferite, autorul propune și o ierarhie a urgenței în Codul de procedură civilă, respectiv mai multe grade de intensitate sub aspectul timpului în care trebuie să se desfășoare judecata în procesul civil, fiind astfel un ghid orientativ pentru toți practicienii dreptului.

Prin studiul elaborat de conf.univ.dr. Alin Speriusi-Vlad, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara și avocat în Baroul Timiș, autorul urmărește eficiența actului de justiție civilă într-o manieră inedită, sens în care propune o rezolvare a unei situații complicate, denumite chiar din titlul articolului ca fiind „the Jurisdiction Puzzle”. Studiul de caz expus de autor aduce în atenție problema competenței instanțelor naționale și a celor străine în litigiile transfrontaliere, fiind analizate, între altele, atât competența generală a instanțelor române, cât și competența teritorială atunci când un transportator de prestigiu internațional este subiect al raportului juridic contractual dedus judecății.

Raul Covaciu, doctorand la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara și judecător la Judecătoria Arad, (se) întreabă în studiul elaborat dacă citarea părților în cadrul contestației privind tergiversarea procesului civil este o garanție fundamentală ori o piedică împotriva celerității? Articolul nu se limitează doar la posibile răspunsuri, ci reprezintă o evaluare a temei propuse din multiple perspective, cum ar fi jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Constituționale, precum și evoluția reglementărilor legale a instituției analizate.

Într-o altă notă a eficienței actului de justiție civilă, Lorena-Alexandra Avram, doctorand la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara și consilier juridic la Consiliul Județean Timiș, prezintă măsurile de ocrotire pentru persoanele majore cu dizabilități intelectuale și psihosociale în dreptul românesc. Studiul propus analizează măsurile de ocrotire a persoanei majore cu dizabilități intelectuale și psihosociale astfel cum au fost instituite prin Legea nr. 140/2022 în urma conflictului de constituționalitate iscat în legătură cu vechile dispoziții ale art. 164 alin. (1) C.civ.

Lucian Pop, doctorand la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara și avocat în Baroul Timiș, propune articolul cu titlul „Temelia autorității lucrului judecat: iura novit curia – Reflecții și revelații sistemice” în care analizează acest efect al hotărârii judecătorești din perspectivă semantică, sistemică și semiotică. Autorul abordează autoritatea de lucru judecat atât sub aspect teoretic, cât și practic, cu trimiteri la orientări jurisprudențiale de referință, fiind valorificate inclusiv hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Curții Constituționale, concluzionând asupra importanței principiului iura novit curia.

De asemenea, asist.univ.dr. Cătălin Lungănașu, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara și judecător la Tribunalul Timiș, propune un studiu ce analizează jurisprudența de îndrumare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu prezentarea observațiilor critice în ceea ce privește verificarea competenței materiale procesuale a instanțelor de control judiciar, fiind semnalate și unele raționamente jurisprudențiale ce încă lasă urme de îndoială cu privire la modul în care sunt interpretate și coroborate dispozițiile legale relevante. Fără a contesta deciziile obligatorii ale instanței supreme, studiul ridică semne de întrebare cu privire la coerența unor interpretări jurisprudențiale în privința verificării și stabilirii competenței materiale procesuale a instanțelor.

Prezentul volum surprinde numeroasele semnificații pe care le poate cuprinde noțiunea de eficiență în materia procedurii civile, iar experiența profesională și didactică a autorilor ce au contribuit la aceste studii este vizibilă atât din varietatea temelor abordate, cât și din consistența lucrărilor elaborate. Cu mulțumiri aduse colectivului de autori, îmi exprim convingerea unei lecturi utile și captivante pentru toți profesioniștii dreptului.