Coș de cumpărături

0 prod. - 0,00 RON

Coșul de cumpărături este gol.

Categorii

Curierul Judiciar, Nr. 9/2012

Preț redus: 29,67 RON Preț: 34,90 RON

Reducere: 15%

În stoc

ISSN: 1582-7526
ISBN: 1582-7526
Număr pagini: 0
Coperta: Necartonată
Tip publicaţie: Reviste
Cod produs: 6128
Data apariției: 30.10.2012
Disponibilitate: În stoc
Editura: C.H. Beck
Colecția: Curierul Judiciar. Revista ta de drept!

Fișiere atașate:
Cant:
Numărul 9/2012 al Curierului Judiciar este dedicat în exclusivitate Noului Cod de procedură civilă, care va intra în vigoare la 1 februarie 2013, după ce termenul prevăzut inițial de Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a fost modificat prin O.U.G. nr. 44/2012. în cadrul revistei, studiile sunt redate în ordinea articolelor corespunzătoare temelor abordate de autori din Noul Cod de procedură civilă. Seria de articole debutează cu cel semnat de avocat Alexandru Dimitriu, privind echilibrul între dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil în termen optim și previzibil, autorul concluzionând că dreptul la apărare nu va putea fi niciodată știrbit în scopul asigurării celerității, iar garanțiile reglementate de NCPC, ce au menirea de a asigura dreptul la apărare, cum ar fi (necesitatea efectuării procedurii de citare cu cel puțin 5 zile înainte de termenul de judecată; obligația instanței de a acorda, la cererea celui care se prezintă în instanță și acoperă lipsa de procedură, un nou termen) nu vor putea fi trecute cu vederea de instanța de judecată, indiferent care ar fi consecințele asupra respectării termenului optim și previzibil. Judecător Elisabeta Roșu analizează necesitatea definirii acțiunii civile în chiar textul NCPC, arătând că, deși s-a afirmat în doctrină că o atare reglementare nu se justifică, scopul unei norme de factură procesuală trebuie să fie, între altele, și acela de a înlătura controversele din domeniul respectiv, mai ales în condițiile unui îndelungat și sinuos proces de politică legislativă ce a parcurs diferite legislaturi. Articolul următor, semnat de judecător Liviu Zidaru, tratează instituția prorogării de competență, subliniind că noua reglementare este mai flexibilă, pentru a permite o soluționare unitară a cererilor aflate în strânsă legătură, fiind totuși adoptate și dispoziții menite să împiedice abuzul de drept. De asemenea, se arată că prin NCPC au fost clarificate unele controverse, s-a reglementat posibilitatea prorogării de competență în cazul cumulului de cereri principale aflate într-un raport de conexitate, precum și, în mod binevenit, competența facultativă, care privește îndeosebi situația în care una dintre părți are calitatea de judecător la instanța competentă să judece cauza. Dovada cu înscrisuri face obiectul articolului semnat de lector univ. dr. Manuela Tăbăraș și asistent univ. drd. Mădălina Dinu, autoarele notând că Noul Cod de procedură civilă vine netăgăduit în completarea celui actual în materie, aducând o serie de reglementări noi privind efectele juridice și forța probantă a unor înscrisuri, puterea judecătorului în administrarea, evaluarea și ierarhizarea probelor în dosar și reglementând pentru prima oră cerințele de fond și de formă a unor probe, precum și condițiile de admisibilitate a lor. Conf. univ. dr. Gabriel Mihai avansează în articolul său o serie de considerații privind arbitrajul în Noul Cod de procedură civilă, autorul subliniind faptul că NCPC și legea de punere în aplicare a acestuia aduc modificări consistente și absolut necesare în materie pentru armonizarea legii cu realitățile actuale, în scopul rezolvării litigiilor într-un mod rapid, sigur și respectând principiile consacrate de Codul civil. Articolul semnat de lector univ. dr. Mircea Ursuța realizează o trecere în revistă a modificărilor introduse în domeniul căilor de atac, cu privire specială asupra aplicării în timp a dispozițiilor NCPC, regulilor generale în materie, sistemului căilor de atac în noua reglementare, apelului, recursului, contestației în anulare, revizuirii și hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept. Următorul articol, semnat de avocat Mihail C. Barbu, ridică problema filtrării recursurilor la instanța supremă potrivit Noului Cod de procedură civilă, autorul notând că, deși această procedură este utilă, trebuie aplicată în mod corect pentru a se atinge rezultatele propuse, urmărindu-se nu doar degrevarea înaltei Curți de Casație și Justiție, ci și rezolvarea în mod corect a dosarelor prin aplicarea unitară a legii. Articolul semnat de prof. univ. dr. Claudia Roșu arată că, în ansamblu, modificarea substanțială a capitolului referitor la sesizarea înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este justificată, cu excepțiile referitoare la termenul folosit, la calitatea procesuală activă, la sesizarea instanței supreme și la momentul diferit de la care decizia pronunțată devine obligatorie. Judecător Georgeana Viorel și avocat Liviu-Alexandru Viorel evidențiază că mecanismul contestației la tergiversare, astfel cum este reglementat de NCPC, este, fără îndoială, unul perfectibil, reprezentând, înainte de toate, un punct de plecare. Legiuitorul român a făcut un prim pas înainte în considerarea existenței unui vid legislativ în această materie, contestația la tergiversare fiind „croită” pornind de la jurisprudența CEDO și adaptată la circumstanțe economice, juridice și politice existente la momentul adoptării Legii de punere în aplicare a NCPC. Prof. univ. dr. Ioan Leș susține indispensabilitatea armonizării practicii execuționale și a celei judecătorești în materia modului de lichidare a cheltuielilor de judecată, care constituie o problemă practică de mare interes pentru executorii judecătorești, dar și pentru instanțele de executare, existând situații în care instanțele de judecată exercită un control riguros asupra cheltuielilor de judecată, dispunând uneori reducerea lor. Următorul articol este semnat de prof. univ. dr. Gheorghe Piperea, autorul subliniind faptul că o serie de mari dileme sau „provocări” lansate de noua reglementare a diviziunilor patrimoniale vor fi obiectul controverselor doctrinare și al clarificărilor jurisprudențiale, spre exemplu: proba diviziunilor patrimoniale, apărările creditorului urmăritor, confuzia de patrimonii, personalitatea juridică fictivă sau personalitatea juridică neutralizată. Articolul semnat de lector univ. dr. Claudiu Constantin Dinu analizează procedura ordonanței președințiale în lumina NCPC, mai ales din perspectiva condițiilor de admisibilitate, instanței competente, procedurii de soluționare, căii de atac, transformării cererii și autorității de lucru judecat. Articolul care încheie acest număr este semnat de avocat Cristian-Paul Lospa și aduce în discuție tot ordonanța președințială, prezentând condițiile de admisibilitate, înfrângerea condițiilor speciale de admisibilitate ale promovării ordonanței, aplicațiile NCC și ale altor acte normative în materia ordonanței președințiale care nu înfrâng regula neprejudecării fondului, competența de soluționare, procedura de judecată, căile de atac și caracterul executoriu.
Editura C.H. Beck
ISBN 1582-7526
Format carte N/A
Coperta Necartonată
Loading...
Vă rugăm, așteptați...