Demnitatea in munca

Cuvintele autorului despre lucrare

De mai bine de trei decenii, tema protecției demnității salariatului în contextul dezechilibrului de putere specific raportului asimetric de muncă a intrat în atenția cercetătorilor și practicienilor din spațiul occidental și continuă și azi să capteze interesul. Încă de la mijlocul anilor ʼ80 au apărut primele cercetări psiho-sociologice dedicate efectelor hărțuirii la locul de muncă și fenomenelor sociale extrem de toxice pe care aceasta le generează. Începând cu anii ʼ90, preocupările s-au transferat în zona normativă și jurisprudențială, subiectul bucurându-se, treptat, de o atenție tot mai pregnantă, inclusiv în doctrina juridică.
Demnității în muncă i-au fost dedicate studii, cercetări multidisciplinare, recomandări elaborate la nivel instituțional și chiar acte normative specifice, iar sfera ei s-a dovedit, în practică, mai amplă decât cea inițial semnalată de sociologi, ecuația complexă a demnității extinzându-se și asupra dinamicii drepturilor cetățenești ale salariatului în interiorul raportului de muncă. Aceste drepturi suportă serioase presiuni în contact cu prerogativa de conducere, generos reglementată legal, de care se bucură angajatorul. Interferențele în viața privată a salariatului, protecția datelor sale personale, monitorizarea persoanei și activității sale la locul de muncă, limitarea libertății sale de exprimare și a dreptului de a dispune de sine însuși – toate aceste realități ale muncii subordonate ridică inevitabile dileme și impun chibzuite ajustări în orice societate autentic democrată. În aceste condiții, abordarea strict marginală a subiectului în spațiul doctrinar românesc și absența unor studii aprofundate dedicate demnității lucrătorului reprezintă deja o gravă inadecvare ce poate sugera, pe bună dreptate, subestimarea unui fenomen social consistent, apt să genereze și să perpetueze dezechilibre profunde, atât în plan social, cât și economic.
În acest context, lucrarea își propune să marcheze debutul unui demers obligatoriu și demult așteptat într-o țară aflată în plin efort de cizelare a unei veritabile democrații, aducând în atenția teoreticienilor și practicienilor dreptului fenomene sociale de maximă importanță, care de prea mult timp își revendică un mai consistent interes și o mai robustă intervenție.

Din cuprins

• conceptul de demnitate
• protecţia juridică generală a demnităţii; drepturile personalităţii
• demnitatea reflectată în jurisprudenţa şi izvoarele normative de drept al muncii
• protecţia juridică a demnităţii în muncă

Puncte forte

• analiza unor cercetări multidisciplinare, recomandărilor elaborate la nivel instituțional și actelor normative specifice
• prezentarea conflictelor inerente dintre realitățile muncii subordonate și interferențele în viața privată a salariatului, protecția datelor sale personale, monitorizarea persoanei și activității sale la locul de muncă, limitarea libertății sale de exprimare și a dreptului de a dispune de sine însuși
• pledoarie în favoarea conștientizării unui fenomen social consistent, apt să genereze și să perpetueze dezechilibre profunde, atât în plan social, cât și economic
• documentare bogată, cu indicarea surselor normative, bibliografice și jurisprudențiale de drept comparat;

Despre autor

Cristina Sâmboan este doctor în drept magna cum laudae, avocat definitiv în Baroul București, începând cu anul 1997; asistent universitar dreptul afacerilor și dreptul muncii – Universitatea ARTIFEX, Facultatea de Finanțe-Bănci; membru al Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii (UNELM).