Codul de procedură penală. Comentariu pe articole. Art. 1-603. Ediția 4

Despre lucrare

Comentariul Codului de procedură penală are drept punct de plecare textul actualului Cod de procedură penală și al Legii de punere în aplicare a acestuia, oferind cititorului informația necesară pentru a putea înțelege, interpreta și aplica noua legislație procesual penală.

Despre Ediţia 4

Necesitatea unei noi ediții a lucrării a reieșit din modificările legislative intervenite de la apariția ediției anterioare și până în prezent, din jurisprudența și considerațiile doctrinare elaborate în baza noii legislații procesual penale. Ediția 4 a lucrării conține cele mai recente modificări introduse prin Legea nr. 201/2023, care pune textul legal în acord cu deciziile Curții Constituționale, Legea nr. 214/2023, precum și Legea nr. 217/2023, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2024.

Structura comentariilor, care cuprind atât interpretarea textului, cu explicații de ordin teoretic, cât și clarificări privind modul de aplicare a normelor, cu soluții de ordin practic, este astfel concepută încât să prezinte o maximă utilitate nu doar pentru informarea cititorului, ci și pentru promovarea unor direcții corecte și coerente în plan legislativ și jurisprudențial.

La realizarea acestei lucrări au contribuit juriști recunoscuți pentru calitățile lor profesionale și științifice, membri ai Comisiei de elaborare a Proiectului noului Cod de procedură penală și/sau ai Comisiei de elaborare a Proiectului Legii de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală, efortul lor fiind de a pune la dispoziție un ghid care să conțină răspunsuri imediate, clare și relevante, întemeiate pe solide explicații teoretice.

Din cuprins

• Principiile şi limitele aplicării legii procesuale penale
• Acţiunea penală şi acţiunea civilă în procesul penal
• Participanții în procesul penal
• Probele, mijloacele de probă şi procedeele probatorii
• Măsurile preventive şi alte măsuri procesuale
• Acte procesuale şi procedurale comune
• Urmărirea penală
• Camera preliminară
• Judecata
• Proceduri speciale
• Executarea hotărârilor penale

Puncte forte și noutăți 

• completarea și actualizarea jurisprudenței naționale și a CtEDO, citată în cuprinsul comentariilor;
• analiza ipotezei posibilității persoanei care a efectuat acte în calitate de judecător de drepturi și libertăți, de a soluționa o declarație de abținere/cerere de recuzare formulată în legătură cu aceeași cauză, în faza de cameră preliminară/de judecată de un alt judecător
• analizarea detaliată a modificării legislative privind procedura de soluționare a abținerii sau recuzării procurorului în tot cursul procesului penal
• evidențierea titularilor cererii de strămutare în procedura plângerilor împotriva soluției de clasare
• analiza unei excepții cu privire la caracterul netransmisibil al calității de suspect sau inculpat
• analiza ipotezei încălcării dreptului la apărare a suspectului/inculpatului prin lipsa unei apărări efective, în cazul în care avocatul care îl asistă/reprezintă nu are competența acordată de lege de a pune concluzii la instanța învestită cu soluționarea dosarului
• analiza noțiunii de persoană vătămată care are dreptul de a exercita acțiunea civilă în procesul penal
• propuneri de rezolvare a problemelor generate de noua reglementare privind exercitarea acțiunii civile față de partea responsabilă civilmente
• explicarea modificărilor legislative în privința sancțiunii nulității și propuneri privind rezolvarea problemelor ce se pot ivi în situațiile tranzitorii
• propuneri de rezolvare a problemei privind invocarea prescripției răspunderii penale în camera preliminară
• analiza accesului transfrontalier la un sistem informatic
• analiza indisponibilizării monedelor virtuale prin accesarea portofelelor digitale
• a fost analizată problematica obținerii datelor de abonat asociate unei adrese IP dinamice
• expunerea condițiilor și a procedurii în care serviciile de informații pot recurge la supravegherea tehnică pentru rațiuni de securitate națională
• analiza condițiilor în care informațiile furnizate de serviciile de informații pot fi administrate ca mijloace de probă în cauzele penale
• analiza procedurii speciale de verificare a legalității înregistrărilor de securitate națională, ca și condiție obligatorie pentru administrarea acestor mijloace de probă în cauzele penale
• expunerea procedurii de contestare a legalității supravegherii tehnice de către persoanele care au fost supuse acestui procedeu, fără a fi însă trimise ulterior în judecată
• relatările persoanelor înregistrate sau consemnate în afara procesului penal
• administrarea în cadrul procesului penal a relatărilor realizate de persoane în contextul apelării serviciilor de urgență
• audierea prin videoconferință a persoanelor private de libertate în timpul stării de urgență și al stării de alertă
• administrarea înregistrării audio-video realizate de către organele de constatare în care acuzatul recunoaște săvârșirea faptei
• hearsay statements sau relatarea celor auzite
• anacronismul teoriei limitării valorii probatorii prin raportare la interesul procesual
• natura declarației dată de inculpat în cadrul procedurii acordului de recunoaștere a vinovăției; critica DCC nr. 490 din 27 octombrie 2022
• analiza modificărilor aduse prin Legea nr. 51/2023 și Legea nr. 217/2023 cu privire la audierea persoanei vătămate
• omisiunea organelor judiciare de a recunoaște calitatea de victimă sau potențială victimă a traficului de persoane a persoanelor acuzate de săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri
• dreptul la tăcere al martorului, DCC nr. 236/2020 și analiza critică a modificărilor aduse prin Legea nr. 201/2023
• obligativitatea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice în cazul internării medicale provizorii
• standardul de probă privind existența falsului sau incidența cazului de confiscare specială în cadrul procedurii speciale prevăzute de art. 549¹ C.proc.pen.
• analiza sesizării de desființare sau de confiscare specială, în cazul împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale, în cadrul procedurii speciale prevăzute de art. 549¹ C.proc.pen.
• privarea de libertate şi achitarea ulterioară a inculpatului sau clasarea cauzei; DCC nr. 136/2021 și modificările aduse prin Legea nr. 201/2023
• efectuarea cercetării la fața locului în cadrul domiciliilor și sediilor profesionale

• explorarea emergentului principiu al liceității probatorii, în contextul regândirii principiilor sectoriale care fundamentează teoria generală a probelor

• (re)conceptualizarea loialității în procedura penală; explicarea semnificației principiul loialității probatorii în raport cu regulile înscrise în cuprinsul art. 101 C.proc.pen.; taxonomia procedeelor neloiale numite și nenumite
• analiza regimului juridic de excluziune a probelor ilicite (probe ilicite stricto sensu – probe neconstituționale și/sau probe neloiale – probele ilicite cu etiologie multiplă, probe nelegale)
• analiza (in)compatibilității prezumțiilor cu inversarea sarcinii probei, în contextul trilogiei surselor normative de protecție a dreptului fundamental recunoscut persoanei acuzate de a fi prezumată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale în conformitate cu legea;
• expunerea condițiilor și a procedurii în care serviciile de informații pot recurge la supravegherea tehnică pentru rațiuni de securitate națională
• analiza condițiilor în care informațiile furnizate de serviciile de informații pot fi administrate ca mijloace de probă în cauzele penale
• analiza procedurii speciale de verificare a legalității înregistrărilor de securitate națională, ca și condiție obligatorie pentru administrarea acestor mijloace de probă în cauzele penale
• expunerea procedurii de contestare a legalității supravegherii tehnice de către persoanele care au fost supuse acestui procedeu, fără a fi însă trimise ulterior în judecată
• au fost evidențiate, explicate și interpretate dispozițiile Legii nr. 201/2023 din 5 iulie 2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative, ce au modificat art. 213 alin. (2) C.proc.pen. și art. 215¹ alin. (8) C.proc.pen.; totodată au fost efectuate analize privind necorelarea unor dispoziții legale precum art. 215 alin. (5) C.proc.pen. și art. 82 alin. (1) din Legea nr. 253/2013 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
• au fost abordate probleme ce au apărut în practică – spre exemplu, posibilitatea organului judiciar de a desemna un alt organ de poliție abilitat să supravegheze conduita inculpatului aflat sub control judiciar în cazul schimbării domiciliului sau a locuinței acestuia din urmă
• analiza problemelor ridicate de reglementarea obligativității verificării periodice a măsurilor asigurătorii (opțional)
• analiza posibilității formulării și a motivelor ce pot fi invocate în cadrul cererii de ridicare a măsurilor asigurătorii
• propuneri de rezolvare a problemelor generate de noua reglementare privind exercitarea acțiunii civile față de partea responsabilă civilmente
• explicarea modificărilor legislative în privința sancțiunii nulității și propuneri privind rezolvarea problemelor ce se pot ivi în situațiile tranzitorii
• propuneri de rezolvare a problemei privind invocarea prescripției răspunderii penale în camera preliminară
• au fost indicate noi hotărâri CEDO relevante în materie cu privire la intervalul de timp avut în vedere la stabilirea caracterului rezonabil al duratei procesului penal, precum și cu privire la criteriile necesar a fi avute în vedere într-o astfel de analiză
• au fost analizate probleme de practică neunitară și au fost propuse soluții privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale
• în prezenta ediție a fost consolidată jurisprudența relevantă în materie prin prezentarea unor decizii recente ale instanței de contencios constituțional și ale Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și prin identificarea unor hotărâri recente pronunțate de instanțele naționale, astfel încât să se faciliteze aprofundarea instituțiilor prezentate, precum și aplicarea lor într-o manieră unitară; cu titlu exemplificativ, facem referire la DCC nr. 99 din 25 februarie 2020, precum și la hotărârile CtEDO, Sabuncu și alții c. Turciei (hotărârea din 10 noiembrie 2020) și Ibrahimov și Mammadov c. Azerbaijan (hotărârea din 13 februarie 2020)
• au fost identificate problemele de drept care au generat sau sunt susceptibile să genereze practică neunitară, fiind prezentată în mod pragmatic și critic jurisprudența recentă
• a fost actualizată jurisprudența la care s-a făcut referire de la ediția anterioară și până în prezent, indicând numeroase hotărâri ale instanței supreme și ale instanțelor din subordine, neaccesibile prin consultarea unor surse deschise de informații; în acest sens au fost furnizate exemple jurisprudențiale privind, printre altele, momentul încetării de drept a reținerii fără a fi avute în vedere eventualele minute rămase până la calculul temporal al orelor pe durata cărora a fost dispusă măsura
• de asemenea, au fost reactualizate comentariile pentru a fi corelate cu modificările legislative recente, fiind evidențiată influența acestora asupra problemelor de drept analizate

Despre autori

Coordonator:

Mihail Udroiu - judecător Înalta Curte de Casație și Justiție; doctor în drept; formator INM; membru în Comisia de elaborare a proiectului noului Cod de procedură penală şi în Comisia de elaborare a proiectului Legii de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală (coordonator și coautor al lucrării)

Autori:

Amalia Andone-Bontaș - judecător la Tribunalul Bucureşti; formator Școala Națională de Grefieri; formator INM

Georgina Bodoroncea - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (2000-2022); doctor în drept; formator INM; membru în Comisia de elaborare a proiectului Legii de punere în aplicare a noului Cod penal

Sergiu Bogdan - avocat Baroul Cluj; doctor în drept; profesor universitar Facultatea de Drept, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

Ramona Elena Bolla - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti; formator INM

Dan Sebastian Chertes - avocat, Baroul Cluj

Ioan-Paul Chiș - procuror la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București; doctor în drept; formator la Școala Națională de Grefieri; asistent universitar la Facultatea de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu” București

Victor Horia Dimitrie Constantinescu - judecător la Tribunalul București

Daniel Grădinaru - președinte al Secției penale din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție; doctor în drept; formator la Școala Naţională de Grefieri; formator INM, lector univ. Universitatea creștină „Dimitrie Cantemir” - Drept penal; Președinte în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii

Dorel Herinean - avocat, Baroul București; doctor în drept; cadru didactic asociat în cadrul Facultății de Drept, Universitatea din București

Andrei Viorel Iugan - judecător la Curtea de Apel București; doctor în drept; lector univ. dr. Facultatea de Drept, Academia de Studii Economice din București

Claudia Jderu - judecător la Curtea de Apel București; formator INM

Irina Kuglay - avocat, Baroul București; doctor în drept; membru în Comisia de elaborare a proiectului Legii de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală

Constantin-Cristinel Meceanu - judecător la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti

Mihai Morar - avocat, Baroul București

Iuliana Nedelcu - procuror-șef al Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (până în 2020); doctor în drept; formator INM

Mihai Popa - avocat, Baroul Prahova; doctorand în drept

Lucreția Albertina Postelnicu - judecător la Curtea de Apel Bucureşti; doctor în drept; formator INM și Școala Naţională de Grefieri; director adjunct responsabil cu formarea inițială la Institutul Național al Magistraturii

Sebastian Rădulețu - judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului; profesor universitar doctor Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova; Master of Studies in International Human Rights Law, University of Oxford

Toma Cătălin Răileanu - judecător la Curtea de Apel București

Radu Slăvoiu - avocat, Baroul București; doctor în drept; lector universitar Facultatea de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu” București

Adrian Șandru - avocat, Baroul București; doctorand în drept; expert extern Consiliul Europei și Eurojust

Isabelle Tocan - judecător la Curtea de Apel Bucureşti; formator INM

Andra-Roxana Trandafir - avocat, Baroul București, doctor în drept; conferențiar universitar, prodecan al Facultății de Drept, Universitatea din Bucureşti

Marian Trușcă - procuror Parchetul Tribunalului București, formator INM

Corina Țîrlea - procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; formator INM

Mihaela Vasiescu - judecător la Curtea de Apel Târgu-Mureș; doctor în drept; formator la Școala Naţională de Grefieri; membru al Rețelei Judiciare Române în materie penală

George Zlati - avocat Baroul Cluj; doctor în drept; formator INM; lector universitar la Facultatea de Drept și Științe Sociale, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia