Unificarea reglementarii contractelor in dreptul european

Apropierea legislațiilor statelor Uniunii Europene, în vederea perfecționarii mecanismelor pieței unice, nu se poate limita doar la materia conflictelor de legi și, mai larg, la regulile dreptului internațional privat. Privind dreptul privat ca o condiție prealabila a constituirii unei piețe comune funcționale, așa cum ea a fost definita prin mandatul dat Comunitații Europene, cerința unei legislații uniforme în materia contractelor, adica a unei posibile codificari a dreptului contractelor europene, apare ca fiind de dorit.

Proiectul unui cod european al contractelor este înca la ordinea zilei. Cel puțin așa pare sa indice interesul pe care subiectul îl suscita în toate țarile membre ale Uniunii Europene, dar și dincolo de granițele sale. Pentru unii, este vorba despre un nonsens, pentru câțiva, reprezinta un pericol, iar pentru alții, prefațeaza viitorul. Exista adversari, sceptici, prudenți, entuziaști, dar puțini sunt cei indiferenți.

În discursul sau preliminar la Proiectul Codului civil francez 1804, J.-E.-M. Portalis scrie ca „uniformitatea legilor este un fel de perfecțiune care (...) seduce uneori mințile mari și le naucește infailibil pe cele mici”.

În speranța ca ar putea sa va seduca în oricât de mica masura, prezenta lucrare își propune sa fie o reacție sincrona cu evoluțiile europene și sa identifice beneficiile unui astfel de proiect de unificare.

Cuprinsul lucrarii

Prezenta lucrare, UNIFICAREA REGLEMENTARII CONTRACTELOR ÎN DREPTUL EUROPEAN, reproduce textul nemodificat al tezei de doctorat, care a fost elaborata sub coordonarea domnului prof. dr. emerit Mihail Vasile Jakota și susținuta în anul 2005 la Facultatea de Drept a Universitații „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu distincția summa cum laude.

Lucrarea este structurata în doua parți majore, fiecare abordând dintr-o perspectiva complementara tema unificarii reglementarii contractelor în dreptul european. Prima parte analizeaza, pe de o parte, cadrul normativ privind conflictele de legi, punând accent în special pe Convenția de la Roma din 1980 și pe implicațiile ei în spațiul UE, iar, pe de alta parte, evidențiaza modul în care acest instrument se integreaza sau se suprapune altor reglementari și convenții internaționale. A doua parte a studiului se concentreaza pe normele uniforme de drept substanțial și urmarește necesitatea, fezabilitatea și parcursul principiilor fundamentale care pot conduce la o codificare europeana a contractelor, examinând în profunzime atât Principiile Dreptului European al Contractelor (Principiile Lando), cât și regulile UNIDROIT și rolul arbitrajului în aplicarea lor. Fiecare capitol cuprinde explicații teoretice, referințe la jurisprudența și concluzii care pun în lumina interdependența dintre evoluțiile legislative la nivel european și nevoile practice ale operatorilor economici și ale cetațenilor.

Puncte forte

Lucrarea se remarca prin abordarea integrata a subiectului, aducând laolalta atât discuția despre regulile conflictuale și dificultațile aplicarii lor, cât și prezentarea proiectelor orientate spre unificarea dreptului contractelor la nivelul Uniunii Europene. Autorul îmbina analiza juridica riguroasa, bazata pe o documentație extinsa, cu observații privind impactul economic și social al reglementarilor, ceea ce face studiul relevant pentru un public larg, dincolo de simpla sfera a specialiștilor în drept.

Public ținta:

Cartea se adreseaza în principal practicienilor dreptului – avocați, judecatori, consilieri juridici și arbitri – interesați de aspectele legate de unificarea normelor europene în materia contractelor. În egala masura, lucrarea ofera studenților, masteranzilor și doctoranzilor în drept un instrument util de aprofundare a problematicii conflictelor de legi și a dreptului substanțial aplicabil contractelor în spațiul UE.

Analiza prezentata în lucrare se circumscrie legislației, jurisprudenței și doctrinei existente pâna la nivelul anului 2005, când autorul a finalizat și susținut teza de doctorat ce a stat la baza prezentei monografii.