Coșul de cumpărături este gol.
îndeobște cunoscut, dezvoltat în cadrul preocupărilor de determinare a unei relații între stat și drept, conceptul de stat de drept avea să evoce o construcție juridică de mare interes științific, cu o istorie ce menține vie preocuparea pentru cercetare timp de câteva secole; astăzi însă, riscul de a-l lăsa să alunece pe panta unei peiorații, prin rostirea sa cu ușurință, poate prea des și aproape stereotip, avea să determine insistența de a găsi calea pentru revigorare, prin apelul la substanța a ceea ce se dorise dintru început. Căci, deși seducătoare, reușitele științifice ale doctrinarilor ori opiniilor exprimate de diverși actori sociali aveau să vădească drept imposibile atât epuizarea subiectului cât și dublarea lui de o realitate care să-i confirme importanța.
în fața unei atare constatări, lucrarea pornește de la o convingere, devenită premisa de esență a întregii analize. Aceasta se circumscrie ideii că, dincolo de toate încercările de definire propuse în timp, cercetarea subiectului din perspectiva domeniul justiției și a jurisprudenței sale insistă asupra exigenței ca dreptul invocat în sintagmă să fie unul just, iar justețea acestuia, ca parametru necesar, nu se poate proba decât în relație cu practica, cu dinamica socială, cu experiența.
Analiza evită cu consecvență un discurs liniar, de natura unei aduceri la cunoștință, fiind preferată o tratare preponderent critică, în sens constructiv, a problemelor semnalate, conferindu-le adesea posibile soluții.
Lucrarea se adresează unui spectru larg de potențiali cititori, juriști și nejuriști, preocupați de dimensiunile problematicii tratate. Față de toți aceștia, lucrarea își declară intenția de a constitui o invitație la reflecție. Cât despre opțiunea de abordare aleasă, ea rămâne, ca orice demers științific, un punct de vedere.