Pentru o analiză completă a problematicii în domeniul infracțiunilor rutiere recomandăm consultarea celor
două ediții simultan!
Noțiunea de „infracțiune rutieră” este o creație doctrinară și jurisprudențială. Legislația în materie nu folosește acest concept, însă, indiscutabil, termenul vizează acte, fapte, omisiuni, într-un cuvânt manifestări obiective care generează evenimente rutiere ce, prin natura lor, aduc afectează valori sociale importante ocrotite de lege. Totodată, conceptul se referă la reglementările normative prin care sunt incriminate fapte în legătură cu circulația pietonilor și a autovehiculelor pe drumurile publice.
Jurisprudența în materie relevă cel puțin două aspecte importante: ponderea ridicată pe rolul instanțelor a infracțiunilor comise de participanții la traficul rutier, dar și caracterul neunitar al interpretării conferite unor texte de lege și, implicit, al soluțiilor pronunțate. Această ediție completează ediția anterioară cu aspecte teoretice noi, relevante, cum ar fi problematica individualizării judiciare a pedepselor, stabilirea despăgubirilor pentru prejudiciul moral, aplicarea dispozițiilor art. 181 C.pen. și, nu în ultimul rând, o scurtă analiză a semnificațiilor constituționale ale dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008. în raport cu noile spețe cuprinse în culegere, există considerente teoretice care completează problematica abordată inițial.
Jurisprudența selectată continuă expunerea sintetică a celor mai relevante soluții de speță pronunțate de instanțele din toată țara, în perioada 2009 – 2013, iar cazuistica prezentată în ediția anterioară a culegerii, este redată rezumativ în ultimul capitol.