L'institutionnalisation du lobbying: États-Unis et Union européenne. Étude comparative

Despre lucrare

În Statele Unite ale Americii și în Uniunea Europeană, receptarea în drept a fenomenului de lobbying, ca metodă instituționalizată de intervenție a intereselor private în desfășurarea procedurilor parlamentară și administrativă, solicită un studiu comparativ de drept public. Mai ales în ceea ce privește SUA, perspectivele istorice sunt un tribut vibrant adus centrului de putere, oamenilor și locurilor în care s-a dezvoltat această practică.

Ideea instituționalizării lobbying-ului, nepotrivită la prima vedere, este pe deplin justificată în lumina teoriei instituției a decanului Maurice Hauriou (1856-1929), cel mai mare teoretician francez în materie de drept administrativ. Se arată, în primul rând, că acceptarea activităților de lobbying de către autoritățile publice, precum și recunoașterea, în jurisprudență, a unui temei pentru aceste activități, au permis conturarea conceptului de lobbying raportat la mecanismele învecinate, consacrând, astfel, instituționalizarea ireversibilă a acestuia.

În al doilea rând, studiul tratamentelor legislative și de reglementare convergente ale lobbying-ului american și european, precum și perspectivele de evoluție ale dispozitivelor de încadrare a noilor practici și a regulilor care guvernează profesia de lobbyist, pun în evidență configurația în continuă mișcare și, prin urmare, nefinalizată a regimului juridic al lobbying-ului în cele două sisteme decizionale în cauză.

Aux Etats-Unis et dans l'Union européenne, la réception en droit du phénomène de lobbying, en tant que méthode institutionnalisée d'intervention des intérêts particuliers dans le déroulement des procédures parlementaire et administrative, appelle une étude comparée de droit public. Surtout en ce qui concerne les Etats-Unis, les aperçus historiques sont un vibrant hommage au centre de pouvoir, aux hommes et aux lieux dans lesquels s’est développée cette pratique.

L’idée d’institutionnalisation du lobbying, inconvenante à première vue, s’avère pleinement justifiée, au regard de la théorie de l’institution du doyen Maurice Hauriou (1856-1929), le plus grand théoricien français du droit administratif. Il est montré, dans un premier temps, que l'acceptation des activités de lobbying par les autorités publiques, ainsi que la reconnaissance d'un fondement jurisprudentiel auxdites activités, ont permis de tracer les contours de la notion de lobbying par rapport aux mécanismes voisins, consacrant, par là même, son institutionnalisation irréversible.

Dans un deuxième temps, l'étude des traitements législatifs et réglementaires convergents du lobbying américain et européen, ainsi que des perspectives d'évolution des dispositifs encadrant les nouvelles pratiques et des règles régissant la profession de lobbyiste, met en évidence la configuration en perpétuel mouvement et, dès lors, inachevée du régime juridique du lobbying dans les deux systèmes décisionnels visés.

Din cuprins

• Institutionnalisation de fait
• Débuts des pratiques lobbyistes auprès de l’Union européenne
• Mandat représentatif légitimant le lobbying
• Institutionnalisation en droit
• Fondement juridique du lobbying
• Applications jurisprudentielles consacrant le lobbying au titre d’autres libertés
• Les agents de lobbying mis en avant par les institutions de l’Union européenne
• Le lobbying et les autres modes d’intervention non sollicitée auprès des pouvoirs publics
• Déclaration en aval de l’action de lobbying
• Les caractéristiques de la profession de lobbyiste
• Influence positive envisageable de la loi locale sur la loi fédérale

Despre autoare

Marie LEONTE este avocat în Baroul din Paris și Doctor în Drept la Universitatea Paris II Panthéon – Assas (avocat au Barreau de Paris et Docteur en Droit à l’Université Paris II Panthéon – Assas).