Coșul de cumpărături este gol.
Despre lucrare
Studierea jurisdicțiilor internaționale constituie nu numai expresia unei alinieri necesare la practica universitară europeană și internațională, ci și răspunsul firesc față de o creștere constantă, în România, a interesului față de justiția internațională, funcționarea instanțelor internaționale și jurisprudența acestora.
Pe tot parcursul volumului este pusă în evidență, acolo unde este cazul, experiența și implicarea României în fața diverselor instanțe internaționale. Dacă, așa cum scria în 1937 profesorul Demetru Negulescu (1875-1950), judecătorul român la Curtea Permanentă de Justiție Internațională, predecesoarea CIJ, „funcția esențială a instanțelor internaționale este de a fi un factor în formarea și dezvoltarea dreptului internațional”, multiplicarea jurisdicțiilor internaționale și construirea progresivă a sistemului acestora contribuie decisiv la creșterea rolului dreptului internațional în societatea internațională contemporană și la crearea ordinii publice internaționale (International Rule of Law), adică la prezervarea păcii și securității internaționale într-o lume tot mai dinamică, iar de multe ori impredictibilă și instabilă.
Cursul este primul care tratează această materie în România; dedicat mai cu seamă necesităților studiului universitar, el încearcă să facă ușor de înțeles particularitățile celor aproximativ 40 de instanțe internaționale analizate atât în aspectele lor teoretice, cât și de practică jurisprudențială.
Despre ediția 3
A treia ediție, amplu revăzută și adăugită, a volumului de față, apare la exact 20 de ani de la prima sa publicare, care s-a bucurat de o apreciere deosebită din partea cititorilor interesați.
Ediția de față aduce la zi și completează informația juridică de specialitate cu evoluțiile instanțelor internaționale, precum și ale conceptelor și instituțiilor asociate lor, acumulate în acest interval de timp, cu precădere după a doua ediție a volumului din 2013.
De asemenea, ea este subsecventă atât Hotărârii Curții Internaționale de Justiție din 3 februarie 2009 în speța Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, prin care România a obținut unica extindere de drepturi suverane și jurisdicție suverană ale țării noastre după Marea Unire din 1918, și anume 79,34% din suprafața aflată în dispută (de cca. 12.200 km²), adică 9.700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă, cu importante resurse de hidrocarburi, cât și acceptării de către România în 2015 a jurisdicției obligatorii a CIJ și, respectiv, alegerii în 2023 a primului judecător român al Curții Mondiale de la Haga.
Recomandare: Drept internațional public. Sinteze. Ediția 10
Din cuprins
Puncte forte
Despre autori
Bogdan Aurescu este Profesor de drept internațional la Facultatea de Drept a Universității din București (din 1998; gradul de profesor univ. – 2015; profesor abilitat – 2017); inițiator și director al programului de Master în Drept Internațional Public al Facultății de Drept a Universității din București (2009-2024); cadru didactic asociat la Universitatea „Nicolae Titulescu” și Școala Națională de Studii Politice și Administrative și Judecător al Curții Internaționale de Justiție a ONU (din 2024)