Coș de cumpărături

0 prod. - 0,00 RON

Coșul de cumpărături este gol.

Studia Politica. Vol. X. Nr. 1/2010

ISSN: 1582-4551
Număr pagini: 224
Cod produs: 5031
Data apariției: 29.03.2010
Disponibilitate: În stoc
Editura: C.H. Beck
Colecția: Studia Politica

Fișiere atașate:
19,90 RON

În stoc

SCURTA DESCRIERE

NOU!

 A apărut primul număr al revistei Studia Politica. Romanian Political Science Review!

Primul număr pe anul 2010 al revistei românești de referință în domeniul științelor politice este deschis de studiul consacrat de Camil Pârvu destinului noțiunii de reprezentare virtuală, lansată de Edmund Burke și revizitată de teoria politică contemporană (The Avatars of Virtual Representation. An Assessement of the Burkean Notion’s Contemporary Relevance).

Urmează un grupaj de trei studii ce încearcă să clarifice conținutul poltic al politicilor educaționale. Mai intâi, Michael Dobbins și Christoph Knill construiesc cu minuție un tablou comparativ al politicilor de reformă a învățământului superior în patru țări din Europa centrală și de est (Les politiques d’enseignement supérieur en Europe Centrale et de l’Est: convergence vers un modèle commun?). Apoi, într-un registru mai teoretic, Caroline Guibet-Lafaye explorează limitele în care toleranța poate fi practicată în școlile societății pluraliste a zilelor noastre, pledând pentru o instituționalizare a dezacordului potrivit mai degrabă unei logici a compromisului decât unei logici a consensului (Diversité sociale et tolérance a l’école). în închiderea grupajului, Petru Negură propune o perspectivă istorică asupra locului violenței în ansamblul metodelor și practicilor educative promovate de administrația românească din Basarabia între cele două războaie mondiale (Educația ca violență. învățământul primar rural din Basarabia interbelică: de la pedeapsă corporală la violență simbolică).

Celelalte trei articole ale volumului participă, din unghiuri foarte diferite, la o reflecție politică asupra statului. Cécile Folschweiller (Eminescu et l’Etat: un pacte social sur des fondements schopenhaueriens) propune o investigație în gândirea politică a lui Mihai Eminescu, elucidând chestiunea surselor acesteia; critic al contractului social, poetul propune, fără a o numi explicit, noțiunea de „pact social“ pe care o împrumută de la Schopenhauer, împreună cu întregi pasaje din opera filosofică a acestuia. Chestiunea statului român o preocupă, într-o abordare hrănită de preocupările și metodologia studiilor de gen, și pe Ionela Băluță (Le Parlement roumain à l’epreuve du genre. Les femmes politiques dans la législature 2004-2008); pe baza de interviu sunt atent analizate rolul, ponderea, statutul, resursele politice și simbolice, ca și identitatea femeilor în legislatura 2004-2008 a Parlamentului României. La final, arhimandritul Grigorios Papathomas fixează reperele unei teologii politice a raporturilor dintre stat și biserică în țările de tradiție ortodoxă (Les rapports entre l’Eglise et l’Etat au sein des Eglises orthodoxes établies localement); alegând ca instrument de analiză principiul cristologic al „comuniunii fără amestecare, dar și fără separare”, autorul explică normativ evoluția modului de a gândi alteritatea, dar și cooperarea dintre biserici și state în lumea bizantină și post-bizantină.

Te-ar putea interesa și
Loading...
Vă rugăm, așteptați...