Coș de cumpărături

0 prod. - 0,00 RON

Coșul de cumpărături este gol.

Categorii

Studia Politica, vol. X. Nr. 2/2010

Preț redus: 16,92 RON Preț: 19,90 RON

Reducere: 15%

În stoc

ISSN: 15825-4551
Număr pagini: 184
Cod produs: 5085
Data apariției: 15.06.2010
Disponibilitate: În stoc
Editura: C.H. Beck
Colecția: Studia Politica

Fișiere atașate:
Cant:

Scurtă descriere

A apărut numărul 2 al revistei Studia Politica!
Al doilea număr pe anul 2010 al revistei românești de referință în domeniul științelor politice este deschis de studiul consacrat de Alexandra Ionescu unei chestiuni centrale în știința politică: raportul dintre politică și politici (When Policies Make (up for) Politics. A View from Romania). în cazul românesc, demonstrează autoarea, atât regimul politic post-comunist ca atare, cât și politica partizană s-au construit, împotriva practicilor obișnuite, din politicile publice pe care executivele și partidele aflate la guvernare le-au pus în operă. Altfel spus, partidele s-au structurat pe măsură ce se angajau în crearea de politici.
Urmează un grupaj de patru studii consacrate istoriei ideilor politice românești în ultima parte a secolului al XIX-lea și în prima jumătate a veacului al XX-lea. Cécile Folschweiller (Les ambiguïtés de la thèse de l’État naturel et du modèle organiciste à Junimea) propune o nouă incursiune în gândirea politică a lui Mihai Eminescu; după ce în numărul precedent al revistei autoarea a elucidat chestiunea surselor acestei gândiri, ca și viziunea critică a poetului asupra contractului social, este acum analizat versantul organicist al reflecției eminesciene, ce așează în sfera naturalului originile statului. în continuare, Andreea Nanu restituie pentru domeniul științelor politice figura episcopului Melchisedec Ștefănescu, colaborator al principelui Cuza pentru afacerile religioase; prin scrieri și acțiune publică, prelatul, educat în Rusia, încearcă să definească identitatea ortodoxă în fața provocărilor procesului de modernizare a statului român (L’évêque Melchisedec Ștefănescu (1822-1892). Une consicence orthodoxe face à la modernité). Apoi, într-un registru mai istoric, Constantin Iordan extrage din arhive corespondența inedită a Elenei Văcărescu legată de activitatea acesteia la Societatea Națiunilor la sfârșitul anilor 1920 (Hélène Vacaresco à la Société des Nations. Autour d’une correspondence privée des années 1926-1927). în închiderea grupajului, Stelu Șerban examinează poziția sociologului Dimitrie Gusti în dezbaterile doctrinare din cadrul Partidului Național Å¢ărănesc și unda conservatoare pe care acesta a încercat să o introducă în formularea programelor de modernizare a țării elaborate de partid (Un program conservator de modernizare a României interbelice. Dimitrie Gusti în cadrul Partidului Național Å¢ărănesc).
Celelalte două articole ale volumului participă, din perspective foarte diferite, la o reflecție politică asupra raporturilor dintre religie, stat și identitate. Sandrine Bretonnière adopă o perspectivă de antropologie politică, raționalizând cercetările de teren făcute în Bosnia-Herțegovina în timpul conflictului; miza studiului este construcția unei identități naționale bosniace prin redescoperirea practicilor și simbolurilor religioase tradiționale de către femei (Nation, religion et genre. Se forger une nouvelle identitté après la guerre en Bosnie-Herzégovine). în ceea ce-l privește, Radu Carp consacră un studiu de ținută mai degrabă juridică asupra cadrului normativ al raporturilor dintre statul român post-comunist și cultele religioase; autorul încearcă să surprindă echilibrul dinamic dintre imperativele creației legislative în care se află angajat statul în procesul de europenizare și afirmarea autonomiei de către biserici și confesiuni (The Autonomy of Religions from the State. The Normative Framework).
Editura C.H. Beck
ISBN N/A
Format carte N/A
Coperta N/A
Loading...
Vă rugăm, așteptați...