;

Coș de cumpărături

0 prod. - 0,00 RON

Coșul de cumpărături este gol.

Categorii

Studia Politica, vol. XI, nr. 3/2011

Preț redus: 16,92 RON Preț: 19,90 RON

Reducere: 15%

În stoc

Autor(i) Institutul de Cercetări Politice al Universităţii din Bucureşti

ISSN: 1582-4551
Număr pagini: 200
Cod produs: 5760
Data apariției: 01.11.2011
Disponibilitate: În stoc
Editura: C.H. Beck
Colecția: Studia Politica

Fișiere atașate:
Cant:

Scurtă descriere

A apărut Studia Politica, vol. XI, nr. 3/2011!

în pofida diversității subiectelor și a diferențelor de abordare, cele nouă articole care compun numărul curent al Studia Politica. Romanian Political Science Review pot fi subsumate unei interogații fundamentale pentru știința politică: cum poate fi articulată distincția dintre politic și social, respectiv prin ce mijloace cele două sfere înțeleg să se influențeze reciproc. Astfel, concentrându-se asupra societăților post-coloniale, M. Moulfi pornește de la premisa că procesele de democratizare dau naștere unei tensiuni al cărei rezultat este legătura socială articulată în jurul cetățeniei. Altfel spus, prin intermediul aplicării justiției, statul se transformă într-un „stat politic“, ale cărui drepturi nu vor mai prevala asupra societății. Această evoluție este problematică: autonomia pe care societatea o dobândește este acompaniată de decepția indivizilor, martori ai dispariției iluziei egalității.

Fabien Conord, analizând intervalul în care apar pe scena politică partidele de mase, al căror scop este încadrarea unor largi segmente ale societății prin intermediul adeziunii ideologice, observă inconsistența în timp a acesteia din urmă. în confruntarea cu cele două totalitarisme ale secolului XX, partidele agrariene și socialiste sunt condamnate la dispariție. Aici, cazul suedez este relevant: cele două partide converg pe scena politică, abandonând opțiunile ideologice radicale în favoarea adeziunii la principiile democratice (bunăoară „binele comun“, măsurabil prin analiza politicilor agricole).

într-un registru diferit, Mirela Chioveanu analizează modul în care politicile intervenționiste ale statului francez asupra femeilor influențează participarea acestora pe scena politică marcată de Primul Război Modial.

Mihai Chioveanu, într-o subtilă analiză a curentelor est-europene critice la adresa Occidentului, se distanțează de explicarea acestora în termenii „înapoierii“ (A.C. Janos). Astfel, fascismul suscită adeziunea acestor curente, grație amestecului de mijloace revoluționare cu un argumentar valorizator al specificităților naționale. într-un registru similar, Alina Ciolcă pune sub semnul întrebării valențele conceptului de populism și pertinența acestuia pentru caracterizarea Legiunii Arhanghelului Mihail. în continuare, Roxana Maria Arăș își dedică studiul unei structuri sociale tradiționale: comunitatatea ceangăilor, a cărei identitate și memorie se definesc exclusiv prin intermediul dogmei catolice, reprezintă o formă de „societate împotriva politicului“.

Articolul Domnicăi Gorovei analizează evoluția reprezentării politice la nivelul autorităților locale bucureștene arătând că, deși numărul partidelor politice active la nivel municipal s-a redus semnificativ, tendința ca un singur partid sau o coaliție să guverneze primăria generală și unitățile sale administrative se disipează începând cu anul 2000. în același registru Dragoș Dragoman studiază formele de mobilizare din cadrul societății românești post-decembriste, concentrându-se asupra activismului civic și a protestului, înțelese în raport cu contestarea legitimității democratice.

în final, articolul lui Anemari-Helen Necșulescu evidențiează dificultățile structurale și conjuncturale pe care organizațiile non-guvernamentale (la rândul lor forme de structurare a socialului) le întâmpină în noua organizare democratică a României post-decembriste.

Editura C.H. Beck
ISBN N/A
Format carte N/A
Coperta N/A
Loading...
Vă rugăm, așteptați...