Coș de cumpărături

0 prod. - 0,00 RON

Coșul de cumpărături este gol.

Studia Politica, vol. XII, nr. 1/2012

Autor(i) Institutul de Cercetări Politice al Universităţii din Bucureşti

ISSN: 1582-4551
Număr pagini: 176
Cod produs: 5946
Data apariției: 02.04.2012
Disponibilitate: În stoc
Editura: C.H. Beck
Colecția: Studia Politica

Fișiere atașate:
Preț redus: 16,92 RON Preț: 19,90 RON

Reducere: 15%

În stoc

SCURTA DESCRIERE

  Numărul curent al Studia Politica. Romanian Political Science Reveiw este deschis de demersul critic propus de Ruxandra Ivan: alegând ca obiect de studiu practica justiției internaționale în intervalul istoric ce succede sfârșitul Razboiului Rece, autoarea construiește un subiect extrem de ambițios, care vizează analiza conceptelor fundamentale ale lumii politice contemporane. Miza studiului constă în evaluarea critică a încercării de transformare a subiectului politic modern (individul, definit sub specia dreptului pozitiv produs în cadrul juridico-politic al statelor suverane) în subiect al unui drept universal, trans-național și metajuridic. Interogația fundamentală pe care se biziue demersul vizează mutația suveranitații clasice, reevaluată prin prisma exigenței unei justiții universale, bazată pe „drepturile omului”.
  în același registru teoretic, articolul semnat de Radu Carp propune investigarea modelului spațiului public habermasian. Analizând comentariile recente pe care Habermas le aduce modelului conceput în 1961, autorul își propune să evalueze rolul religiei în economia teoriilor spațiului public contemporan, arătând că dezbaterea intelectuală în jurului acestui obiect se află abia la începuturile sale. Alina Isac Alak examinează încercările de reinterpretare ale textelor coranice care, analizate în paradigma islamică, dau seama de o posibilă abordare alternativă a modernității politice.
  Următoarele două articole abordează, din perspective diferite, dar la fel de fecunde, fenomenul totalitarismului. Construit pe terenul istoriei conceptuale, demersul Roxanei Marin relevă o miză explicativă importantă pentru înțelegerea progresului științelor umane și sociale în ultimele opt decenii: analizând definițiile fascismului, autoarea retrasează procesul nașterii unui cuvânt instrumentalizat de polemica ideologică și transformarea acestuia într-un concept ale cărui conotații ilustrează perspectivele prin prisma cărora a fost studiat „fenomenul totalitar”. Plecând de la studiul de caz al Combinatului Siderurgic din Hunedoara în primele două decenii ale regimului comunist din România, articolul Ralucăi Mărgărit examinează, într-o perspectivă de sociologie politică, întreprinderea socialistă ca loc de construcție a regimului comunist prin diversificarea mecanismelor de producere și reproducere ale legăturii sociale. Pe de-o parte, întreprinderea socialistă este dispozitivul major al guvernamentalității ,regimului comunist, ordonat proiectului marxist-leninist de inginerie socială. Pe de altă parte, dinamica internă a universului întreprinderii socialiste ilustrează transformările regimului autonomiei spațiilor și sferelor de activitate prin care se construiește raportul dintre societate și politică.
  în final, într-un studiu cu o puternică dimensiune empirică, Sabina-Adina Luca, Bogdan Gheorghiță, Annamária Kádár și Dragoș Dragoman examinează construcția identitară a tinerilor din România postcomunistă, analizând modurile prin care aceștia se raportează la un set de valori sociale precum atitudinea față de muncă patrie, corupție, sărăcie și emigrație.

Te-ar putea interesa și
Loading...
Vă rugăm, așteptați...