Coș de cumpărături

0 prod. - 0,00 RON

Coșul de cumpărături este gol.

Categorii

Studia Politica, Vol. XI, Nr. 1/2011

Preț redus: 16,92 RON Preț: 19,90 RON

Reducere: 15%

În stoc

Autor(i) Institutul de Cercetări Politice al Universităţii din Bucureşti

ISSN: 1582-4551
Număr pagini: 192
Coperta: Necartonată
Cod produs: 5357
Data apariției: 30.03.2011
Disponibilitate: În stoc
Editura: C.H. Beck
Colecția: Studia Politica

Fișiere atașate:
Cant:

Scurtă descriere

A apărut numărul 1 al revistei Studia Politica!

Ultimul volum din Studia Politica este inaugurat de trei articole, a căror finalitate este interogarea economiei spațiului public românesc. Cel mai recent demers al profesorului Daniel Barbu (Spiritul împotriva politicii. Despre intelectuali, Biserică și integrare europeană) contribuie la clarificarea unui concept ale cărui valențe sunt, în România, cel putin ambigue: intelectualul. în vreme ce omologii săi occidentali se (auto-) definesc prin raportarea critică la spațiul public (citit în cheie modernă ca spațiu definit și gestionat de politică), intelectualul român pare să adopte, în mod anacronic, o atitudine dostoievskiană. Altfel spus, el refuză să ia în serios politica modernă (secularizată și rațională), opunându-i un set de valori („autentice“), pe care le încarnează – împreună cu Biserica „națională“.

în continuare, contribuția Alexandrei Ionașcu (Les élites politiques en Roumanie postcommuniste 1990-2008: Les voies d’accès au pouvoir exécutif) întelege să arate că strategiile de cooptare a elitelor politice post-comuniste nu corespund modelului european, definit prin intituționalizarea procedurilor guvernamentale de recrutare. Dimpotrivă, pe fondul lipsei de expertiză a actorilor politici, autoarea observă că noile metode (și modele) de selecție sau cooptare a elitelor provin din afara domeniului politic. în fine, Dragoș Dragoman (Ethnic Groups in Symbolic Conflict. The „Ethnicisation“ of Public Space in Romania) analizează simbolismul etnic mobilizat în relațiile româno-maghiare din Transilvania. îndeobște ignorat, acest simbolism minează neutralitatea spațiului public – factor care condișionează reconcilierea celor două etnii.

Articolul lui Ion Enache (Independents in the Local Politics of Post-Communist Romania) identifică particularitățile reprezentării non-partizane, pornind de la exemplul României post-comuniste: care sunt motivele participării „independente“ la alegeri și cum se explică înclinația unei părți a electoratului către acest gen de candidați sunt întrebările la care demersul încearcă să aducă răspunsuri.

într-un registru diferit, Sonia Catrina (L’imaginaire paysan comme „mémoire historique“. Patrimoine et construction de l'identité nationale par le biais des musées centraux) analizează funcția muzeelor în construirea unei memorii colective, consitutive a statului-națiune. Gestionarea patrimoniului și identității naționale în cadrul muzeului face ca acesta din urmă să devină un loc al memoriei (lieu de mémoire – Pierre Nora).

Situată în perspectiva „noilor șantiere ale istoriografiei totalitarismelor“ (pentru a împrumuta formularea lui Bernard Bruneteau), ultima contribuție la acest volum (Holodomor, the Ukrainian Holocaust?) arată similitudinile dintre Shoah-ul național-socialist și „marea foamete ucraineană“. înscriindu-se în siajul unor autori ca Robert Conquest, Alexandra Ilie evidențiază caracterul genocidar al foametei „regizate“ de Stalin în 1932-33, căreia i-au căzut victime șase milioane de ucraineni.

Editura C.H. Beck
ISBN N/A
Format carte N/A
Coperta Necartonată
Loading...
Vă rugăm, așteptați...