Curierul Judiciar nr. 6/2018

Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, vă punem la dispoziţie o revistă cu tradiție în actualitatea juridică, realizată la standarde înalte după modelul revistelor de specialitate din străinătate, coordonată de un colegiu ştiinţific şi redacţional de excepţie, susţinută de autori prestigioşi care provin atât din mediul academic, dar mai ales al practicii juridice, indexată în trei baze de date internaţionale şi disponibilă şi în format online în Biblioteca juridică online legalis.

Revista este indexată în baze de date internaţionale (BDI)

• CEEOL - Central and Eastern European Online Library
• HeinOnline - Legal Research Database
• EBSCO - EBSCOhost Online Research Databases

Numărul din luna iunie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanţă juridică.

Editorialul din acest număr este semnat de prof. dr. Cristina Rotaru, Directorul Institutului Național al Magistraturii, care semnalează nevoia de schimbare în cadrul concursului de admitere la INM și în magistratură. Necesitatea unei astfel de intervenții este relevantă având în vedere discuțiile din ultima vreme despre schimbări în ceea ce priveşte examenele de admitere în profesiile juridice pe care unii le reclamă, în timp ce alţii sunt sceptici că acestea ar putea aduce ceva bun. Astfel, autoarea subliniază că deși schimbările prea dese nu fac bine unui sistem de învăţământ, totuși „nu pot fi neglijate criticile venite de la profesionişti, de la cei care sunt implicaţi în actul de justiţie, dar şi de la cei care trec printr-un astfel de concurs şi de aceea se caută soluţii pentru admiterea în INM şi magistratură care să conducă la rezultate mai bune. Dacă ar fi să analizăm istoricul concursurilor de intrare la INM şi am face un sondaj de opinie, am ajunge probabil la concluzia că niciuna din formulele experimentate de-a lungul anilor nu a fost bună. Şi aceasta nu pentru că niciuna nu a funcţionat, ci poate şi din cauza faptului că în ultimii ani spiritul nostru contestatar s-a dezvoltat dincolo de limitele firescului.” Editorialul se încheie cu o propunere privind formula perfectă de selecţie, formulă de examen care ar înlătura multe din suspiciunile de arbitrariu existente acum şi ar reduce posibilitatea ca în sistemul judiciar să intre persoane care poate sunt bine pregătite profesional, dar nu reuşesc să se adapteze unor exigenţe de comportament pe care profesia de magistrat le presupune.

În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de drd. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1 aprilie - 6 mai 2018, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internaţională corespunzătoare lunilor aprilie-mai 2018 aduc în prim plan principalele activităţi de la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internaţional. Cele două rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.

Practică judiciară neunitară

Rubrica este dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluţii ce ilustrează apariţia unei jurisprudenţe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că priveşte interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că priveşte o normă cu implicaţii imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr judecător drd. Ionela-Diana Pătraşc-Bălan analizează momentul de la care se calculează termenul de emitere a dispoziţiei de imputare pentru repararea pagubei constatate prin actele de audit întocmite de către Curtea de Conturi.

Dreptul afacerilor

Comentariul Deciziei civile nr. 30A/22.01.2018 a Curții de Apel Timișoara, Secția a II-a civilă, semnat de judecător dr. Csaba Bela Nász, privind deschiderea procedurii insolvenţei și existenţa unei recunoaşteri parţiale de datorie. Speţa rezumată readuce în discuţie o situaţie juridică destul de des întâlnită în practică, mai ales în ultimii ani, în care, ca urmare a intrării unor profesionişti în incapacitate de plată, creditorii acestora încearcă prin toate mijloacele care le sunt puse la dispoziţie de lege să-şi recupereze creanţele pe care le au, una dintre aceste căi fiind procedura insolvenţei.

Drept privat

Articolul Influenţa negocierii asupra conţinutului contractului, semnat de avocat Mircea Dub, propune o analiză a definiţiei legale oferită noţiunii de conţinut al contractului, unde se poate observa că legiuitorul s-a referit cu precădere la ipoteza unei insuficiente determinări a conţinutului contractual, aspect calificat de doctrina pionieră a noului Cod civil drept un mecanism de completare a conţinutului contractului. De asemenea, concluzia articolului este în sensul că încheierea contractului este ca regulă rezultatul negocierii, ca etapă finală a procesului pre-contractual, cu menţiunea suplimentară că negocierea urmează să şi influenţeze conţinutul viitorului contract, câtă vreme activităţile acestui proces complex fac parte din izvoarele drepturilor şi obligaţiilor contractului, drepturi şi obligaţii pe care părţile chiar dacă nu le-au prevăzut tale quale în cuprinsul contractului, le-au avut în vedere la momentul încheierii acestuia, şi nu în ultimul rând reprezintă măsură a voinţei părţilor, tratativele purtate reprezentând un instrument utilizat în vederea determinării drepturilor şi obligaţiilor asupra cărora părţile au convenit, cu o valoare superioară sensului literal al termenilor.

Drept public

Articolul Implicaţiile codificării procedurii administrative asupra procedurii prealabile în cadrul procesului de soluţionare a cererilor în contenciosul administrativ, semnat de avocat dr. Maria-Loredana Haiduc. Articolul propune prezentarea, pe scurt, a unei serii de argumente care demonstrează necesitatea codificării procedurii administrative, avantajele unei astfel de codificări, ce ar însemna pentru activitatea din administraţia publică şi pentru activitatea instanţelor judecătoreşti codificarea procedurii prealabile. De asemenea, conține și o analiză critică a reglementării în vigoare privind procedura prealabilă în activitatea administrativă, prezentând, de lege ferenda, propuneri de îmbunătăţire sau de corectare a legislaţiei în domeniu.

Drept penal

Articolul Răspunderea disciplinară a magistraţilor. Reglementarea abaterilor disciplinare. Câteva nedumeriri privind propunerile de modificare, semnat de procuror Alexandra Șinc. Articolul constituie o analiză comparativă a prevederilor art. 99 din Legea nr. 303/2004 din versiunea în vigoare și cea din Legea de modificare care se află în stadiul de proiect adoptat de Parlament, dar nepromulgat. Autoarea observă că principala modificare vizează introducerea în reglementarea unora dintre abaterile disciplinare a menţiunii potrivit căreia fapta constituie abatere disciplinară dacă fapta nu constituie infracţiune. Este cazul abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. j), n) şi t). Mai mult decât atât, acest din urmă text include şi precizarea că sancţiunea disciplinară nu înlătură răspunderea penală. În acest context, se pune întrebarea dacă iniţiatorul modificărilor a intenţionat să facă o schimbare în ceea ce priveşte raportul dintre răspunderea disciplinară şi răspunderea penală a magistraţilor.

Rubrica de Sinteze de jurisprudenţă îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO, CJUE, IRUMB – februarie 2018.

În cadrul rubricii Instrumente, prof.dr. Daniel-Mihail Șandru aduce în discuție o temă de actualitate având în vedere contextul general de aplicare a regulilor GDPR. Principiile protecției datelor au suferit puţine modificări însă au fost introduse dispoziţii normative noi, care să consolideze aplicarea acestora. Reglementarea art. 5 din Regulamentul General privind Protecţia Datelor (RGPD sau GDPR) preia art. 4 din Directiva 46/95/CE cu două modificări. Una dintre acestea este semnificativă şi a avut efecte importante până în acest moment: operatorul trebuie să demonstreze (faţă de autoritatea de protecţia datelor şi faţă de persoana vizată) respectarea principiilor. Consecinţele practice ale acestei modificări au fost experimentate de cei mai mulţi dintre utilizatorii de internet, în special de comunicări prin newsletter, sub forma solicitării consimţământului specific în temeiul regulamentului.

În acest număr avocat Mihai Dinu semnează pamfletul Simona, cheile și Roland-Gaross-ul.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.