Andrei Răzvan Nănescu face propuneri de ordin teoretic provocate, pe de o parte, de experiența sa în administrația franceză, unde a simțit dreptul administrativ francez în mișcare, iar, pe de altă parte, de nevoia administratului român de a avea mijloacele potrivite pentru a ajuta și convinge autoritățile și instanțele române, să aleagă soluții adecvate.
Lucrarea pune în dezbatere:
- explicarea înlănțuirii „fapt material - fapt juridic - formă procedurală prealabilă - uneori ridicată la rang de act administrativ premergător - condiții procedurale concomitente - act final - condiții procedurale posterioare”;
- explicarea mecanismului detașării actului administrativ premergător, pentru a nu mai ascunde în spatele lui transformarea actelor premergătoare în acte finale;
- un nou criteriu de clasificare a actelor administrative premergătoare, în acte de decizie sau acte de execuție;
- recunoașterea noului criteriu doctrinar printre clasificările existente ale actelor administrative și corelarea lui cu temeiul legal din legea contenciosului administrativ;
- analiza unor situații concrete, pentru „a pune la treabă” criteriul propus și a demonstra, astfel, viabilitatea lui;
- analiza proceselor decizionale administrative complexe (argumentarea unui drept de natură procedurală de a continua procedura de avizare / limitarea în timp a procesului luării deciziei / autoritatea de lucru decis);
- fundamentarea soluției finelui de neprimire pentru acțiunile introduse de terții la procedura decizională de avizare.
Andrei Răzvan Nănescu teoretizează ca un excelent practician, adică urmărește folosul practic al distincțiilor și al clasificărilor în drept, pentru soluții juste în administrație sau /și în justiție.
Lucrarea «Regimul de contencios administrativ al actelor premergătoare», prin tot ce cuprinde - trimiteri, referințe, puncte de vedere originale - este utilă celor care vor să știe mai mult decât știu.