Analele Universității din București - Seria Drept, 2022

PREZENTARE

Analele Universității din București – Seria Drept 2022

La rubrica Profesori invitați, domnul Sergiu BAIEȘ și doamna Mariana ȘARGAROVSCHI propun o nouă abordare în legătură cu natura juridică a conversiunii deoarece acest aspect este încă neelucidat. Din cauza acestui lucru, conversia este prezentată diferit, ori ca excepție de la regula sau principiul quod nullum est, nullum producit effectum, alteori ca și modalitate de validare sau valorificare a actului juridic nul. Din aceste considerente, dar și din intenția de a nu subestima importanța calificării corecte a naturii juridice a conversiunii, prezentul studiu oferă propria viziune a autorilor referitoare la subiectul atras atenției. Doamna Nicoleta Rodica DOMINTE realizează o incursiune privind înregistrarea ca marcă a numelui unei culori, abordând în contur jurisprudenţial relevanţa numelui unei culori, surprinzând aspecte referitoare la definiţia din dicţionar a denumirii, dar şi la însemnătatea caracterului distinctiv. Accentul s-a pus pe analiza cazului Off-White LLC c. EUIPO. Domnul Octavian CAZAC abordează o problemă de drept comparat privind dispozițiile testamentare de desemnare a moștenitorului și legatarului, analizând anumite aspecte problematice în legislația din Republica Moldova, precum varietățile instituirii de moștenitor, compatibilitatea cu alte calități, determinarea eronată a moștenitorului sau delimitarea dintre desemnarea de moștenitor și desemnarea de legatar.

În rubrica Doctrină, doamna Claudia-Ana MOARCĂȘ reliefează experiențele și provocările relației de muncă în era post-pandemie care au fost afectate de transformările structurale rezultate de efectele crizei COVID-19, dar și de accelerarea unor evoluții anterioare, cum ar fi creșterea complexității raporturilor juridice dintre lucrători, angajatori și stat sau conținutul propriu-zis al muncii. Domnul Corneliu-Liviu POPESCU analizează controlul judiciar internațional al excluderii unui stat Membru din Consiliul Europei, care reprezintă o sancțiune juridică internațională susceptibilă de control judiciar internațional, cu caracter indirect realizat fie în interiorul Consiliului Europei, fie din exterior. Doamnele Monica Amalia RAȚIU și Simona GHERGHINA aduc în discuție limitele dreptului de a subcontracta în contractele de achiziție publică, analizând impactul acestora asupra caracterului intuitu personae al contractului de achiziție publică. Domnul Ciprian Popa MANOLE expune problema regimului juridic al acțiunilor cu drept de vot multiplu, demersul științific făcând o trecere în revistă nu doar a cadrului legal aplicabil, inclusiv din perspectivă istorică, ci și a doctrinei și jurisprudenței relevante, precum și a aspectelor de drept comparat. Domnul Vlad-Cristian SOARE prezintă particularitățile și controversele privitoare la constituirea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară de către unitățile administrativ-teritoriale rezultate fie din redactarea neunitară a textelor legislative, fie din aplicarea acestora în mod eronat. Astfel, noi propuneri de reorganizare administrativ-teritorială au apărut pentru integrarea serviciilor publice locale, cât și pentru dezvoltarea conceptului de Smart City. Domnul George Alexandru LAZĂR prezintă un articol despre diferențele între rolul consimțământului în cazul săvârșirii infracțiunii de act sexual cu un minor și în cazul infracțiunii de viol, reprezentând un prim pas în studiul noțiunii de „consimțământ” în economia infracțiunilor contra vieții sexuale. Doamna Carina VERMEȘAN analizează definiția funcțională a software-ului în relația cu drepturile exclusive, punându-se accentul pe interacțiunea dintre două sisteme de protecție specifice proprietății intelectuale ce asigură o protecție directă a software-ului prin constituirea unor drepturi exclusive: dreptul de autor și brevetele de invenție. Domnul Dorel HERINEAN abordează problema participării penală a persoanelor juridice, analizând evoluția instituției participației din dreptul penal român, cu o atenție sporită acordată modalității în care răspunderea penală a persoanelor juridice a fost receptată și dezvoltată în timp, pentru a încerca formularea unor previziuni legate de viitorul persoanelor juridice în dreptul penal, ajungând la problematica acceptării sistemelor cu inteligență artificială ca subiecți de drept penal. Domnul Eduard-Alexandru FLOREA reliefează evoluția și fundamentarea teoriilor voliționale ale dreptului contractelor, menționând criticile cu privire la voința părților, ca bază pe care s-a întemeiat dreptul contractual, ca urmare a inadecvării acesteia la dinamica actuală a economiei. Doamna Mihaela GHERGHE supune atenției capcana contra proferentem în era contractelor standard, efectuând o analiză istorică a reglementării regulii, alături de o analiză comparată a modului în care aceasta este aplicată în diferitele sisteme de drept în scopul identificării funcției regulii în cadrul sistemului de reguli privitoare la interpretarea contractului și măsura în care regula răspunde funcției sale. Doamna Valentina Lidia ZĂRNESCU expune un articol cu privire la justul echilibru între viața profesională și cea familială din perspectiva dimensiunii de gen, care analizează în ce măsură femeile și bărbații din România și UE reușesc să jongleze între sarcinile familiale și responsabilitățile profesionale, provocările cu care aceștia se confruntă și posibile soluții pentru a se asigura egalitatea acestora în ceea ce privește șansele pe piața muncii și tratamentul la locul de muncă și în cadrul familiei.