Curierul Judiciar nr. 11/2023

Despre dinamicizarea dreptului prin economie

Coordonator: Drd. Elena-Iuliana Gheorghe, Facultatea de Drept, Universitatea din București; Judecător, Judecătoria Sectorului 6 București

Dacă numărul anterior a analizat interferențele economiei în diferite ramuri de drept din perspectivă statică, în numărul acesta ne propunem să realizăm analiza economică a unor instituții juridice ce presupun schimbare, transformare, dinamicitate. Apreciem că această incursiune se impune, fiind necesară completarea tabloului analizei law and economics în spațiul juridic românesc, prin intermediul remarcabilelor articole elaborate de colaboratorii celor două numere cititorul fiind invitat să exploreze în profunzime, din multiple perspective, relația dreptului cu economia.

Demersul presupune o schimbare semnificativă de abordare, în care instituțiile juridice nu mai sunt văzute doar ca un set de norme rigide, ci ca mecanisme flexibile, capabile să se adapteze în mod constant la realitățile economice în schimbare. De asemenea, am încercat să punem accent pe identificarea unor soluții juridice eficiente, care nu doar să explice comportamentele economice analizate, dar să stimuleze și să sprijine dezvoltarea economică, având în vedere impactul acestora asupra piețelor, al inovației și al creșterii economice.

Prin urmare, analiza economică a dreptului presupune nu doar evaluarea modului în care reglementările afectează economia, dar și înțelegerea modului în care transformările economice pot influența evoluția normelor și principiilor juridice. Aceasta include, printre altele, studierea impactului economiei digitale, a globalizării piețelor și a noilor paradigme economice asupra instituțiilor tradiționale, dar și adaptarea sistemului juridic la noile forme de organizare economică, precum economia colaborativă, economia verde sau piețele financiare emergente.

Astfel, printr-o abordare integrată, dorim să punem în valoare dinamismul dreptului, subliniind importanța interacțiunii dintre factorii economici și cei juridici într-un context global în continuă schimbare. Cititorii vor fi invitați să descopere în acest număr o serie de analize și propuneri care vor contribui la aprofundarea acestei relații complexe, dar necesare, dintre drept și economie, în vederea dezvoltării unui cadru juridic mai adaptabil și mai eficient în fața provocărilor economice contemporane.

Dinamicizarea dreptului prin economie se referă la capacitatea dreptului de a se ajusta și de a se transforma în funcție de schimbările economice și sociale. În acest context, nu mai vorbim doar despre o relație statică între drept și economie, ci despre o interdependență în care economia influențează formarea, aplicarea și modificarea normelor juridice, iar dreptul joacă un rol activ în reglementarea și orientarea comportamentului economic.

Această abordare include, printre altele:

1. Evoluția normativă în raport cu schimbările economice: modul în care sunt influențate reglementările de fenomenul economiei de piață, de noile tehnologii, de inovațiile financiare și de globalizarea economiei.
2. Rolul economiei în formarea politicilor publice și al reglementărilor juridice: Cum sunt structurate reglementările pentru a răspunde nevoilor economice și de dezvoltare, inclusiv în domenii precum concurența sau protecția consumatorilor .
3. Interferențele dintre dreptul privat și economia de piață: Analizarea modului în care contractele, proprietatea și alte instituții juridice se raportează la noile realități economice și cum se adaptează la dinamica pieței.
4. Transformarea instituțiilor juridice: De exemplu, modul în care instituțiile economice, cum ar fi piețele financiare, influențează structurile juridice și regulamentele ce le guvernează.

În ceea ce privește perspectiva law and economics, aceasta presupune analiza modului în care normele influențează comportamentul economic și cum rezultatele economice pot, la rândul lor, să conducă la modificări în sistemele juridice. Este vorba despre aplicarea principiilor economice (eficiență, costuri, stimulente) la studiul dreptului.

Articolele prezentate în numărul tematic sunt cu atât mai valoroase cu cât ele aduc o contribuție semnificativă în completarea și aprofundarea acestei relații a dreptului cu economia, ținând cont de particularitățile economice și sociale din România.

Astfel, în debutul numărului tematic, asist. univ. dr. Alexandru-Șerban Rățoi prezintă valențele economice ale dreptului în articolul intitulat Analiza economică a dreptului insolvenței. Ipoteze de (in)aplicabilitate. Procedura insolvenței presupune prin definiție un proces ce implică schimbarea, iar conținutul economic evident al dreptului insolvenței, confirmat de reglementări, dar și de practica profesioniștilor activi în domeniu este dublat de justificarea economică a remediilor, prezumțiilor și instituțiilor specifice acestui rizom al științei juridice, atât de controversat în peisajul juridic, după cum în mod judicios reține autorul. Astfel, prin analiza celor treisprezece principii guvernatoare ale procedurii insolvenței, autorul demonstrează că ideea lor subadiacentă rezidă într-o explicație economică a unor concepte, reguli și idei regăsite în cuprinsul legii. În cuprinsul articolului.

În continuare, avocat drd. Horia Banciu, prezintă prin articolul Nu fac afaceri cu tine - Consecințele economice ale refuzului de a contracta implicațiile practice ale deciziei unei societăți care deține o cotă importantă dintr-o anumită piață de a refuza un potențial client, dar și remediile dezvoltate de dreptul concurenței pentru corectarea eventualelor comportamente abuzive, relevând astfel limitele dinamice ale libertății de a nu contracta. Autorul subliniază că, având în vedere că din perspectiva clienților întreprinderii dominante, un eventual refuz poate însemna o scădere a cifrei de afaceri, imposibilitatea de dezvoltare sau chiar falimentul, dreptul concurenței a dezvoltat mijloace de a analiza și de a corecta acest comportament cu potențial abuziv. Prin articolul realizat autorul a încercată să ofere o privire de ansamblu asupra faptei refuzului de a contracta și a motivelor invocate pentru aceasta, privind critic și analiza economică a criteriilor sancționării.

O contribuție valoroasă ne este înfățișată de drd. Ana-Maria Dimofte, judecător stagiar în cadrul Judecătoriei Sectorului 4 București, prin intermediul articolului Implicații economice ale clauze de alegere a legii aplicabile. Autoarea susține necesitatea analizei economice a clauzei de alegere a legii aplicabile în contractele transnaționale arătând că într-un domeniu guvernat de abstracțiuni, bazat pe concepte și foarte tehnic, precum cel al dreptului internațional privat, latura economică a analizei tinde să aducă pragmatismul atât de necesar, iar analiza economică poate crea o direcție pentru legiuitori și pentru jurisprudență, în sensul stabilirii, cel puțin din perspectiva costurilor și beneficiilor, ce lege este mai potrivită pentru a guverna un raport juridic. Autoarea a arătat că, din perspectivă economică, alegerea legii aplicabile contractului lăsată la îndemâna părților este o opțiune eficientă, încurajând relațiile transnaționale și maximizând beneficiile pe care acestea le pot obține din contractul încheiat, contribuind, de asemenea la reducerea costurilor tranzacționale.

Articolul subsemnatei, drd. Elena-Iuliana Gheorghe, intitulat Citirea clauzelor contractului standard: o analiză prin prisma teoriei jocurilor, aduce în prim-plan implicațiile economice ale deciziei aderentului de a lectura în detaliu prevederile contractului preformulat, propunând soluții de lege ferenda pentru corectarea asimetriilor constatate. Articolul a pornit de la premisa că, pentru a atinge un grad de informare optim, destinatarul este pus în fața unui demers în aparență simplu, dar de multe ori iluzoriu: să citească textul contractului propus. Deși pare un lucru banal, în realitate lucrurile nu stau nici pe departe așa. O primă provocare ar fi aceea de a găsi clauzele contractului în discuție – mai ales în cazul contractelor electronice sau a clauzelor externe, iar apoi de a le trece efectiv în revistă printr-o lectură completă. După lecturare, s-ar pune problema înțelegerii conținutului lor. Obstacolele mai sus expuse pot fi surmontate doar cu costuri suportate de cel interesat să se informeze. Astfel, se pune problema de a ști în ce măsură este rentabil pentru viitorul contractant să suporte aceste costuri și cât de pătrunzătoare trebuie să fie operațiunea întreprinsă de acesta pentru a se informa optim. Care este nivelul optim de informare, care este nivelul optim de resurse ce ar trebui să fie alocate acestui proces și dacă servește acesta eficienței economice și sporirii bunăstării generale? Propunerea de răspuns, se regăsește în cuprinsul articolului.

Articolul domnului avocat Alexandru Mulțescu, Beneficiile și implicațiile folosirii unor clauze provenind din Common Law în practica națională, tratează de o manieră dinamică beneficiile utilizării în practica românească a unor clauze specifice acestor contracte, precum preambulul, limitarea răspunderii sau clauza penală, însă totodată atrage atenția asupra riscurilor ce pot apărea atunci când nu este făcută o analiză de compatibilitate a acestor clauze cu sistemul de drept în care sunt aplicate. Articolul se adresează atât teoreticienilor, cât și practicienilor, fiind necesară abordarea law and economics fiind indisolubil legată de geneza acestor clauze. Autorul atenționează că alegerea modelului contractual ce stă la baza negocierilor ulterioare este în practică o etapă critică în negocierea contractelor, întrucât fixează în mare măsură structura contractului. Una din situațiile des întâlnite în practica națională este interacțiunea dintre agenții economici locali și societăți multinaționale ce au sediul central în țări în care funcționează sistemul common law, precum Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii sau chiar India ori Singapore. În majoritatea cazurilor ce cad în această categorie, modelul contractual ales este unul ce a fost redactat în aceste țări care au la bază un sistemul de drept common law. Mai mult decât atât, astfel de modele contractuale dezvoltate în sistemul common law sunt în practică folosite și de societățile înregistrate în România, dar care fac parte din grupuri de societăți al căror sediu central este într-o țară ce aplică common law.

În final, avocat drd. Larisa-Cătălina Ionescu tratează în contribuția sa, Decelarea energiei verzi în categoria serviciilor de interes economic general, interacțiunea dintre drept și economie prin paralela dintre eficiență economică și echitabilitate. În acest sens, autoarea subliniază că, faptul că un serviciu este eficient din punct de vedere economic, nu înseamnă, întotdeauna, că acesta este distribuit, în mod echitabil, tuturor cetățenilor pentru a fi asigurate rigorile serviciilor publice. Materialul conchide cu observația pertinentă cum că, prin impunerea unor OSP asupra operatorilor din piață, cetățenii ar beneficia de furnizarea energiei în mod satisfăcător și la prețuri accesibile, iar operatorii ar putea finanța, pe baza compensațiilor primite, dezvoltarea unor noi surse regenerabile de energie, care, în lipsa compensațiilor, ar conduce la costuri de producție și prețuri de distribuție mult mai ridicate. Cu această ocazie, observăm preocuparea și la nivel european de coordonare a intereselor juridice și economice individuale cu cele colective, în vederea atingerii stării de echilibru care corespunde atât cerințelor de eficiență, cât și celor de echitabilitate. 

Sincere mulțumiri colaboratorilor!