Coșul de cumpărături este gol.
Despre lucrare
Conștienți fiind că Teoria generală a dreptului nu este o disciplină dintre cele mai accesibile înțelegerii de către studentul anului I, dar afirmând cu toată responsabilitatea că dreptul nu poate fi înțeles în afara conceptelor pe care le explică acesta, prezentul caiet de seminar vine în întâmpinarea unor cerințe de ordin practic-aplicativ. Caietul de seminar nu își propune reiterarea tuturor informațiilor cuprinse în curs, însă se dorește a fi un sprijin real pentru studentul care urcă primele trepte ale cunoașterii fenomenului juridic.
Ediţia 4 include un capitol nou, „Teoria generală a dreptului, filosofia dreptului, sociologia juridică”, modificări la anexele pedagogice aferente fiecărui capitol, lucrarea conţinând o serie de exerciţii noi pentru o mai bună utilizare în cadrul seminarelor, dar și legislație actualizată.
Viziunea coordonatorului
De ce o teorie generală a dreptului în condiţiile existenţei istoriei dreptului şi ştiinţelor structurale ale dreptului? De ce n-am putea rămâne la o introducere în dreptul privat? Sau la o enciclopedie juridică (o teorie a ideilor)?
Sunt întrebări pe care cercetarea ştiinţifică le-a rezolvat de mult timp (Djuvara, Speranţia, Carbonnier), deşi insistenţe în acest domeniu întâlnim încă.
Parafrazându-l pe Titu Maiorescu, am putea afirma că lipsa de interes pentru o teorie ştiinţifică (o teorie generală!) a dreptului „trebuie privită ca un caz absolut neştiinţific”. Aceasta întrucât cercetarea fenomenului juridic nu poate rămâne nici la nivelul formelor consecutive de drept, nici la nivelul aprecierilor furnizate de ştiinţele dreptului pozitiv. Fără conştiinţa faptului că orice ştiinţă aspiră la globalitate, la concept, prin subsumarea fenomenelor particulare şi regăsirea lor în categorii de maximă generalitate, ştiinţa s-ar dilua în reprezentări fatal regionale, incapabile să sesizeze esenţa.
Ceea ce realizează colaboratoarele mele în acest Caiet de seminar este un lucru demn de remarcat, întrucât ele reuşesc să pună în valoare tezele cursului de Teorie a dreptului şi să concretizeze într-un mod plin de înţelesuri faptul că deducţiile, axiomele, postulatele obţinute prin sinteză de teoria dreptului sunt, de fapt, răspunsuri la problemele şi întrebările practice pe care le formulează ştiinţele particulare juridice, mai ales în condiţiile în care procesul globalizării (tendinţă, se pare, implacabilă a evoluţiei lumii) implică, în domeniul dreptului, o redimensionare a funcţiilor ştiinţelor juridice. Într-o atare perspectivă, un punct de plecare îl poate reprezenta reconstituirea unei problematici pe care nu trebuie să o rateze Teoria dreptului, axată pe descifrarea funcţionalităţii valorilor juridice.
Invit studenţii să studieze cu atenţie Caietul şi să vadă în el instrumentul principal de pregătire a seminarelor şi, prin aceasta, de asigurare a succesului la examen.
Din cuprins
Puncte forte
Despre autori
Prof. univ. dr., dr.h.c, profesor emerit, Nicolae POPA a absolvit Facultatea de Drept în anul 1975. De la absolvirea facultății a activat neîntrerupt în învățământul superior juridic, parcurgând toate etapele ierarhiei universitare – în prezent este profesor și conducător de doctorat în specialitatea Teoria dreptului.
Elena ANGHEL este lector universitar la Facultatea de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu” – Catedra de drept public, consilier în cadrul Biroului contencios constituțional și recurs în interesul legii – instituția Avocatul Poporului .
Cornelia Beatrice Gabriela ENE-DINU este lector universitar la Facultatea de Relații Internaționale și Studii Europene Universitatea „Nicolae Titulescu” din 2008, Mediator în cadrul Consiliului de Mediere și avocat în Baroul București.
Laura-Cristiana SPĂTARU-NEGURĂ este lector universitar, Facultatea de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu” – Departamentul de drept public și avocat în Baroul București.