;

Coș de cumpărături

0 prod. - 0,00 RON

Coșul de cumpărături este gol.

Categorii

Curierul Judiciar nr. 9/2018

Preț redus: 38,16 RON Preț: 44,90 RON

Reducere: 15%

În stoc

Autor(i) Editura C.H. Beck

ISSN: 1582-7526
Număr pagini: 60
Coperta: Necartonată
Tip publicaţie: Reviste
Cod produs: 7900
Data apariției: 31.10.2018
Format carte: Format A4
Disponibilitate: În stoc
Editura: C.H. Beck
Colecția: Curierul Judiciar. Revista ta de drept!
Cant:

Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, vă punem la dispoziţie cea mai performantă revistă de actualitate juridică, realizată la standarde înalte după modelul revistelor de specialitate din străinătate, coordonată de un colegiu ştiinţific şi redacţional de excepţie, susţinută de autori prestigioşi care provin atât din mediul academic, dar mai ales al practicii juridice, indexată în trei baze de date internaţionale şi disponibilă şi în format online în Biblioteca juridică online legalis.

Revista este indexată în baze de date internaţionale (BDI)

Numărul din luna septembrie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanţă juridică.

Editorialul din acest număr este semnat de Livia Stan și Ruxandra Chiriță fac o prezentare foarte detaliată a noii legislații privind parteneriatul public-privat. Conform autoarelor, O.U.G. nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat , cea mai recentă reglementare legislativă a acestui domeniu în România, definește implicit PPP ca mecanism ce „are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparţine patrimoniului partenerului public şi/sau operarea unui serviciu public” și distinge între PPP și concesiune (de lucrări și servicii) specificând că „Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică de către partenerul public pentru implementarea unui proiect, în cazul în care studiul de fundamentare a proiectului demonstrează, pe lângă elementele principale prevăzute la art. 19, faptul că mai mult de jumătate din veniturile care urmează să fie obţinute de către societatea de proiect din utilizarea bunului/bunurilor sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului provin din plăţi efectuate de către partenerul public sau de către alte entităţi publice în beneficiul partenerului public”. Concluzia care se concretizează la finalul articolului este formulată în sensul că România trebuie să profite de oportunitățile apărute în urma combinării dintre finanțarea publică (de origine națională sau europeană) și capitalul privat pentru a-și realiza nevoile imperative de dezvoltare, deși încă sunt absolut necesare o serie de măsuri pentru atingerea acestui obiectiv.

În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de drd. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1 - 31 august 2018, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internaţională corespunzătoare lunilor august 2018 aduc în prim plan principalele activităţi de la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internaţional. Cele două rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.

Practică judiciară neunitară

Rubrica este dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluţii ce ilustrează apariţia unei jurisprudenţe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că priveşte interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că priveşte o normă cu implicaţii imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr judecător drd. Ionela-Diana Pătrașc-Bălan analizează Competența materială a instanțelor judecătorești în soluționarea acțiunilor având ca obiect contestarea deciziilor de instituire a măsurilor asigurătorii în materie fiscală.

Dreptul afacerilor

Articolul Natura juridică a termenului pentru desemnarea lichidatorului judiciar al societății dizolvate în temeiul art. 237 din Legea nr. 31/1990, semnat de avocat drd. Petre-Andrei Țâru, aduce în discuție termenul de 3 luni în care se poate desemna lichidatorul societății dizolvate, în temeiul art. 237 din Legea nr. 31/1990, republicată. Acest termen, deși clar definit în legislație, prezintă o deosebită utilitate practică în ceea ce privește stabilirea naturii juridice a acestuia, pe care prezentul studiu încearcă să o releve.

Articolul Mecanismul de formare a garanției bancare internaționale, semnat de jurist Ioana-Ștefania Chiper-Zah, pleacă de la situația din practica comercială internațională unde garanțiile bancare la cerere sunt frecvent folosite datorită accesibilității, simplității, utilității și celerității de care dau dovadă. Prezența lor aduce în mediului de afaceri un caracter de continuitate, trăsătură indispensabilă în interiorul unei piețe aflate permanent în mișcare. Articolul își propune să traseze procesul de negociere în mecanismul de formare a unui instrument de garantare bancară internațională.

Drept privat

Articolul Clauze privind răspunderea. Anunțuri de limitare a răspunderii, semnat de avocat Mircea Dub propune o analiză a dispozițiilor art. 1203 și cele ale art. 1356 C.civ. Acestea nu sunt contrare, ci perfect compatibile în punctele de intersecție, respectiv pentru ipoteza contractelor care cuprind clauze standard dublate de încheierea unui instrumentum, iar în cazul contractelor nenegociate, care se încheie prin simplu acord de voință, fără existența unui instrument scris, anunțurile de excludere sau limitare a răspunderii reprezintă o garanție a părții aflate pe o poziție inferioară și, deci, un omolog al ipotezei descrise de dispozițiile art. 1203, câtă vreme limitarea operează doar dacă aceasta a fost efectiv cunoscută de cel prejudiciat.

Drept public

Articolul Prima și singura trimitere preliminară realizată de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, semnat de dr. Dumitru-Daniel Șerban. Conform autorului, în decursul celor 12 ani de activitate, Consiliul a fost confruntat de câteva ori cu cereri ale părților litigante de sesizare a CJUE cu întrebări preliminare, bizuite pe art. 267 TFUE, cereri care au fost respinse, sub diverse pretexte. La rândul lor, în etapa de soluționare a plângerilor împotriva deciziilor Consiliului, curțile de apel au fost învestite cu astfel de cereri, iar unele dintre ele au fost admise, situație care a dus la declanșarea dialogului cu instanța de la Luxemburg. Recent, organul administrativ-jurisdicțional, mai precis un complet din cadrul acestuia, a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare, în temeiul art. 267 alin. (3) TFUE, raportat la art. 267 alin. (1) lit. b) TFUE și a adresat Curții următoarea întrebare: Noțiunea de autoritatea contractantă prevăzută de art. 2 din Directiva 2014/24/UE poate fi interpretată în sensul că include o entitate privată de natura unei organizații de îmbunătățiri funciare, beneficiară de finanțare publică nerambursabilă în procent de 100% pentru proiectele de investiții declarate eligibile în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 sau alte fonduri publice prevăzute la art. I pct. 1 din Legea nr. 133/2017 pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 și pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare?

Drept penal

Articolul Aspecte privind distrugerea fondului forestier național şi vegetaţiei forestiere din afara acestuia, semnat de asist. univ. dr. Ștefania-Diana Ioniță-Burda. Date fiind specificul ocrotirii fondului forestier național și vegetației forestiere din afara acestuia și inconsecvența legiuitorului, infracțiunile silvice au generat atât discuții în doctrină și în literatura de specialitate cât și o practică neunitară a instanțelor. Analiza aspectelor specifice infracțiunii de distrugere a fondului forestier național și a vegetației forestiere din afara acestuia realizată în prezentul studiu este fundamentată nu doar pe opiniile exprimate în doctrină și în literatura de specialitate, ci și a considerentelor deciziilor CCR și ICCJ prin care au fost tranșate unele aspecte care au generat dificultăți în practica judiciară.
Rubrica de Sinteze de jurisprudenţă îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO, CJUE – iunie 2018.

În cadrul rubricii Instrumente, avocat Ferdinand Secoșan abordează un subiect extrem de interesat în analiza căruia pleacă de la o decizie recentă pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia, într-un litigiu în care au fost anulate acte administrative fiscale emise de ANAF după o inspecție fiscală la un cabinet de avocat, decizie care deschide oportunitatea de a observa jurisprudența instanțelor naționale în cauze similare și de a analiza imperativul unor schimbări radicale în statutul funcționarului fiscal cu drept de inspecție și control. Actele inspectorului fiscal au același potențial de risc pentru drepturile fundamentale ale omului ca și actele procurorului. Cenzura instanței de judecată trebuie să intervină în actele funcționarului fiscal la fel de frecvent pe cât intervine în actele procurorilor.

În acest număr avocat Mihai Dinu semnează pamfletul Protocolul.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.

Editura C.H. Beck
ISBN Nu
Format carte Format A4
Coperta Necartonată
Loading...
Vă rugăm, așteptați...