Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. X, no. 3, 2010

Al treilea număr pe anul 2010 al revistei românești de referință în domeniul științelor politice este deschis de studiul critic consacrat de Jean-Michel Eymeri-Douzans curentului transnațional de reformism administrativ cunoscut sub numele de „New Public Management” (Statul actual: un hibrid post-managerialist sau neo-weberian? Remarci liminare). în ciuda retoricii sale vizând de-birocratizarea aparatelor de stat, paradigma „New Public Management” se dovedește în final a fi doar o altă formă de reproducere a puterii birocratice a statului.

Cele cinci studii cuprinse în corpul principal al revistei sunt consacrate unor teme diverse, dar egal relevante pentru preocupările științei politice românești și pentru constituirea câmpului sub-disciplinelor acesteia. Mai întâi, Mihai Chioveanu (Transnistria, the „General Plan East”, and the „Shoah by Bullets”) propune o nouă situare, mai precis circumstanțiată, a Transnistriei în istoria Holocaustului. Autorul urmărește cu precizie analitică, pe baza unei ample descinderi în arhive, formarea politicilor de „epurare etnică” a guvernării Antonescu, desfășurarea în teritoriu a mijloacelor diverse de ducere la îndeplinire a directivelor vizând eliminarea fizică a evreilor români, precum și modul în care aceste operațiuni se articulează „soluției finale” naziste. în continuare, Adrian Cioflâncă (The Communist Propagandistic Model. Towards A Cultural Genealogy) reflectează asupra unei chestiuni esențiale în înțelegerea modului de funcționare a regimurilor comuniste: în pofida faptului că aceste regimuri s-au caracterizat printr-o folosire extensivă a propagandei, aceasta din urmă nu a fost, pe firul deceniilor de viață ale regimului, niciodată adecvată în limbaj și în formele sale de exprimare obiectivelor pe care și le-a fixat, rămânând mai degrabă atașată unei scolastici marxist-leniniste incapabilă să dea seama de dinamica realităților sociale declanșate de socialismul de stat. Apoi, într-un registru mai teoretic, Ana-Maria Tanașoca surprinde felul în care cetățenia multiplă riscă să epuizeze, prin practica ei recurentă, cetățenia democratică așa cum a fost cristalizată în corporalitatea politică a statului-națiune (Multiple Citizenship, Nation and Democracy. From Anomaly to Appraisal and Beyond). în continuare, Șerban-Filip Cioculescu (In Quest of A Smart Neighborhood Strategy. How Should Bethe Future Eastern Foreign Policy of Romania?) recompune procesele organizaționale care definesc reorientarea politicii externe românești către o politică de vecinătate așa cum este proiectată de Uniunea Europeană. în final, Andreea Nicuțar (Searching for the Right Way to Count. Veto Players in Argentina’s First Democratic Decade) încearcă să explice modul în care tranziția democratică din Argentina a conciliat ambițiile normative ale oricărui proces de democratizare cu constrângerile politice și sociale ale unui sistem socio-politic modelat în profunzime de dictatură.