Analele Universității din București - Seria Drept, 2023

PREZENTARE

Analele Universității din București – Seria Drept 2023

La rubrica Profesori invitați, doamna Anne PONSEILLE propune o analiză a unui instrument de individualizare a pedepselor rar folosit de judecători, respectiv scutirea de pedeapsă. Cu toate acestea, interesul manifestat de Curtea de Casație în ce privește folosirea acestui instrument a fost în creștere pe parcursul ultimilor ani. Domnul Mihail UDROIU realizează o sinteză a modificărilor legislative operate prin Legile nr. 201/2023 și nr. 217/2023 în materia Procedurii penale, Partea generală cu referire la principii, acțiunea civilă și participanții în procesul penal. Pe de o parte, se remarcă faptul că prin Legea nr. 201/2023 au fost puse în acord dispozițiile procedurale cu exigențele Constituției. Pe de altă parte, Legea nr. 217/2023 a urmărit asigurarea unei protecții procedurale sporite victimelor infracțiunii, fiind reglementat dreptul persoanei vătămate de a fi informată cu privire la plasarea suspectului, inculpatului sau condamnatului în stare de libertate sau la evadarea acestuia și extinse cazurile de asistență juridică obligatorie a persoanei vătămate sau a părții civile. Doamnele Nicoleta Rodica DOMINTE și Simona Catrinel AVARVAREI aduc în discuție avangardismul în literatura şi societatea română, la confluența cu dreptul de autor, în contextul unui cadru social, istoric și juridic complex.

În rubrica Doctrină, doamna Claudia-Ana MOARCĂȘ abordează tema dreptului muncii situat la granița dintre dreptul public și privat național, studiul propunându-și să arate cum prin modul în care operează, tehnologia ne obligă să adaptăm legislația la realitatea care ne înconjoară și cum condițiile actuale în care se prestează munca au schimbat radical unitatea între loc și muncă, respectiv locul de muncă, și cea dintre muncă și timpul de muncă. Domnul Corneliu-Liviu POPESCU supune atenției efectele încetării calității de Parte la Convenția europeană asupra calității de Parte la tratatele conexe. Încetarea calității de Parte la Convenție atrage, în mod automat și fără nicio formalitate, încetarea calității de Parte la Protocoalele la Convenție, care nu sunt tratate independente. În schimb, ea nu are niciun efect direct asupra calității de Parte la tratatele derivate din Convenție, și anume al Șaselea Protocol adițional la Acordul general privind privilegiile și imunitățile Consiliului Europei și Acordul european privind persoanele participante la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, întrucât calitatea de Parte la aceste două tratate internaționale este condiționată de calitatea de Membru al Consiliului Europei, iar nu de cea de Parte la Convenție. Doamnele Cristina-Mihaela NICOLESCU și Daniela-Anca DETEȘEANU tratează cauza CEDO Buhuceanu și alții c. României (23 mai 2023) din perspectiva dreptului intern român. Hotărârea (deloc surprinzătoare prin soluţia pronunţată de instanţa de la Strasbourg) vine să disloce mentalităţile locale împietrite, forţând practic schimbările necesare în vederea racordării legislației românești la standardele și exigențele europene – un drum fără cale de întoarcere. Doamna Andra-Roxana TRANDAFIR și domnul George-Cristian IOAN evidențiază repere teoretice și jurisprudențiale în ceea ce privește infracțiunea de furt calificat prin folosirea fără drept a unei chei mincinoase. Sunt analizate și considerentele care au condus la adoptarea Deciziei nr. 7/2023 de către Înalta Curte de Casație și Justiție – completul competent să judece recursul în interesul legii care, printr-o interpretare evolutivă a legii penale, a decis că reprezintă cheie mincinoasă și folosirea unui dispozitiv improvizat care blochează activarea sistemului de închidere centralizată a uşilor unui autovehicul, prin bruierea semnalului aferent acestui sistem. Pornind de la aceste considerente, autorii analizează mai multe situații practice și oferă rezolvări problemelor care apar în această materie. Doamnele Mihaela-Augustina NIȚĂ și Maria-Cristina SOLACOLU reliefează procesul de creare, activitatea, provocările, precum și rezultatele obținute până în prezent de Parchetul European, un organism recent înființat de Uniunea Europeană. Se recunoaște faptul că instituția se confruntă cu provocări semnificative și este necesară o cooperare continuă între statele membre și Parchetul European pentru a asigura succesul său pe termen lung. Doamna Amelia-Raluca ONIȘOR examinează, în studiul său, principiul efectului direct în contextul dezvoltării sale istorice, cu scopul declarat de a face o nouă apreciere a acestei reguli, în special în domeniul achizițiilor publice. Domnul Teodor Radu IANCU expune un studiu prin care se determină, pe de o parte, în ce măsură pachetul legislativ din perioada 2021-2023 a respectat principiile generale de drept, prevederile Constituției și Directiva 24/2014 și, pe de altă parte, să facă o paralelă cu teoria generală a impreviziunii, să analizeze contextul economic care a generat adoptarea acestor măsuri legislative și să expună o serie de potențiale sensibilități ale acestei abordări juridice.