Drept european

Lucrarea "Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale in Romania" reflecta complexitatea si dimensiunea principiilor constitutionale romanesti, raportate la doctrina si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, precum si la alte instrumente juridice internationale ce intereseaza continutul drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale omului.

Tratatul de drept comunitar examineaza exhaustiv problematica institutiilor, mecanismelor si politicilor Uniunii Europene, fiind evidentiate elementele esentiale ale legislatiei comunitare, inclusiv reformele legislative importante.

Lucrarea "Drept comunitar. Principii" se adreseaza unei largi sfere de cititori, incluzând practicienii dreptului, interesati de aspectele integrarii europene, cadrele didactice de specialitate din învatamântul superior juridic, administrativ, economic si de stiinte politice, cercetatorii si, desigur, studentii din aceste domenii.

Fost judecator al Curtii Europene a Drepturilor Omului, d-l prof. univ. dr. Marin Voicu are nu doar pregatirea teoretica necesara abordarii acestei materii, dreptul european, ci si experienta necesara pentru a vorbi despre acest subiect;

Apelul, scria prestigiosul autor francez Loțc Cadiet, este calea imperială în familia căilor de atac, simbol al dublului grad de jurisdicție. Pornind de la această nobilă formulare, lucrarea încearcă să puncteze, deopotrivă, dintr-o perspectivă istorică și dintr-una a dreptului comparat, locul și rolul pe care legiuitorul i le-a rezervat apelului, caracterele și valențele acestei căi de atac, posibila și reala finalitate a exercitării ei. într-un asemenea context, lucrarea își propune să prezinte, pe de o parte, pleiada de probleme pe care procedura apelului le-a ridicat și le ridică, iar, pe de altă parte, să puncteze rezolvarea acestora - din diferite unghiuri de reflecție, însă, toate subsumate ideii de corectă aplicare a legii -, atât într-o sferă doctrinară, cât și într-alta jurisprudențială.

Lucrarea "Uniunea Europeana. Constructie. Reforma. Institutii. Drept" , aflata la a doua editie, se adreseaza studentilor, dar si publicului larg, oferind un real spijin în întelegerea procesului de constructie a Uniunii Europene si a destinului devenirii României ca parte a acestui întreg.

Cursul "Uniunea Europeana: drept institutional" se remarca printr-o abordare accesibila si riguros structurata, constituind o sursa completa si actualizata de informatie asupra functionarii Uniunii Europene si a ordinii sale juridice, prin valorificarea reglementarilor europene, a jurisprudentei Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene si a doctrinei nationale si europene.

Lucrarea reprezinta un instrument de lucru pentru o introducere in problematica protectiei internationale a drepturilor omului, abordand teme fundamentale in domeniu, precum instrumentele internationale de consacrare a drepturilor si libertatilor fundamentale, regimul juridic al drepturilor si mecanismele internationale de monitorizare a respectarii de catre state a angajamentelor asumate.

întreprins din unghiul de vedere al dreptului comerțului internațional, demersul științific de față înfățișează problema complexă a plăților transfrontaliere cu monedă scripturală, în principal, din perspectiva prestatorilor de servicii de plată și a utilizatorilor acestor servicii, cu accent pe contractele ce se încheie între prestatorii și utilizatorii menționatelor servicii de plată în procesul plăților internaționale cu monedă scripturală, pe instrumentele de plată utilizate, toate aceste elemente fiind prezentate și din unghiul de vedere al normelor conflictuale pertinente, ori a actelor internaționale de drept uniform și, mai ales, a actelor de drept comunitar derivat, elaborate în materie de instituțiile Uniunii Europene.

Organizatii europene si euroatlantice încearcă să prezinte, fără a avea pretenția că este exhaustivă, cele mai importante organizații europene și euroatlantice, adresându-se, în special, studenților și altor persoane interesate să aprofundeze domeniul atât de generos al organizațiilor europene și euroatlantice.

„Noua Curte nu moștenește numai un corp de jurisprudență pe care nu o acceptă decât poate sub beneficiu de inventar. Ea moștenește aceleași provocări și aceleași dificultăți de surmontat: aflux de cereri la Strasbourg, numărul și eterogenitatea statelor părți, raportul cu jurisdicțiile naționale, pauperizarea populației întregi, terorismul, conflictele teritoriale, acțiunea lentă a justiției, disfuncționalitatea puterilor publice, întrebările privind biotica. Ea moștenește, în sfârșit, într-o manieră majoră, interpretarea supremă a Convenției.

-

Contenciosul European (al Uniunii Europene) cuprinde ansamblul litigiilor în cadrul cărora este invocat dreptul UE și care presupun, astfel, fie participarea judecătorului de la Luxemburg la soluționarea proceselor aflate pe rolul instanțelor naționale (pe calea trimiterii prejudiciale), fie rezolvarea cauzelor de către jurisdicțiile Uniunii (prin acțiunile în constatare, în anulare ori judecate pe fond).

Recent Comisia Europeană pentru Eficacitatea Justiției a publicat cel de-al doilea raport (2008) asupra stării justiției în Europa, elaborat, în principal, pe baza răspunsurilor date de Statele membre ale Consiliului Europei la grilele de evaluare transmise de Comisie.

-

"(1) Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adoptată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor.
(2) Uniunea aderă la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
(3) Drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și astfel cum rezultă din tradițiile constituționale comune statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii."
(art. 19 din T.U.E.  Lisabona)

-

Prezenta lucrare este un instrument deosebit de util pentru cei care activează în domeniul accesării fondurilor europene și implementării proiectelor ce beneficiază de cofinanțare europeană, constituind un îndrumar în vederea clarificării unor aspecte specifice apărute pe parcursul acestor etape, astfel încât anumite disfuncționalități sau blocaje să fie prevenite sau diminuate. în cazul în care acestea conduc la apariția anumitor litigii între diferiți actori, este bine de știut că există o jurisprudență europeană care trebuie cunoscută și respectată.

-

Lucrarea de față se dorește a fi o continuare și, în același timp, o dezvoltare a dreptului procesual al Uniunii Europene, analizat în cadrul monografiei „Procedura aplicabilă în fața Curții de Justiție a Comunităților Europene”, cu atât mai mult cu cât noile realități juridice, politice, sociale și economice, determinate, în special, de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, impun cunoașterea fenomenului european atât din perspectivă instituțională, cât mai ales jurisdicțională.

Protecția investițiilor străine directe a devenit un fenomen îndeosebi la cumpăna mileniilor. Statele membre ale Uniunii Europene sunt legate printr-o serie de acorduri bilaterale de sprijin și protecție reciprocă a investițiilor, încheiate fie între două state membre (numite acorduri intracomunitare), fie între un stat membru și unul care nu este membru UE (numite acorduri extracomunitare).

-

Aderarea Uniunii Europene la Convenția europeană a drepturilor omului presupune interacțiunea și integrarea a două sisteme juridice esențialmente diferite. Ordinea juridică a Uniunii Europene s-a construit pe integrarea economică și a înglobat treptat protecția drepturilor omului. Sistemul Convenției a pornit de la protecția drepturilor și libertăților fundamentale, stabilind prin jurisprudența Curții de la Strasbourg standarde remarcabile. Dreptul Uniunii Europene se bazează pe subsidiaritate și pe dialogul dintre instanțele naționale și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în timp ce Convenția are ca element central acțiunea individuală.

Drepturile si libertatile fundamentale ale omului constituie unul dintre pilierii esentiali ai societatilor democratice.