Drept internațional public. Volumul I. Ediția 3

Despre lucrare

Cursul își propune să prezinte principalele instituții de drept internațional public și evoluția acestora în contextul raporturilor geopolitice din ultimele decenii. Modul în care conceptele fundamentale de drept internațional evoluează reprezintă, deseori, rezultatul progreselor înregistrate în activitățile de codificare întreprinse de Comisia de Drept Internațional a ONU, pe când altele reprezintă reflectarea, în planul dreptului internațional, a unor realități inconturnabile, intervenite în evoluția raporturilor din societatea internațională contemporană.

Evidențiind această caracteristică a dreptului internațional public, lucrarea își propune să răspundă unor întrebări precum:

• Căror entități li se adresează normele dreptului internațional?
• Cum recunoaștem aceste norme?
• Conform căror reguli se ordonează raporturile dintre state în exercițiul competențelor lor asupra persoanelor și teritoriului?

Despre ediția a 3-a

Această nouă ediție prezintă o serie de abordări recente ce se impun cu privire la unele din instituțiile sau conceptele tratate în cele șapte capitole ale cursului, noțiuni ce se găsesc într-o constantă evoluție în contextul internațional actual.

O atenție deosebită a fost acordată protecției internaționale a drepturilor omului care este analizată pe larg în capitolul VI al lucrării: aspecte de ordin istoric, sistemul internațional de protecție a drepturilor omului, mecanisme și proceduri internaționale și regionale, categorii de drepturi ale omului.

Totodată, în capitolul dedicat competențelor statelor asupra teritoriului a inclusă și analiza regimului juridic al unor spații internaționale (fluvii internaționale, canale maritime, spații marine, marea liberă, Arctica și Antarctica, spațiul aerian și spațiul cosmic).

Recomandare

Pentru o analiză completă a problematicii cu privire la dreptul internațional public recomandăm consultarea lucrării de față împreună cu Drept internațional public. Volumul II. Ediția 2

Din cuprins

• Examinarea principalelor instituții și structuri instituționale prin intermediul cărora se ordonează relațiile din societatea internațională contemporană
• Subiectele dreptului internațional și alte entități participante la ordinea juridică internațională
• Izvoarele dreptului internațional public în conformitate cu art. 38 al Statutului Curții Internaționale de Justiție (CIJ)
• Aspecte generale privind dreptul tratatelor
• Protecția internațională a drepturilor omului
• Competența universală a statelor de a urmări, judeca și condamna prin instanțele naționale, autorii unor crime internaționale grave (genocid ori acte de terorism internațional)
• Condițiile de exercitare de către state a protecției diplomatice, în beneficiul propriilor cetățeni ori al persoanelor juridice având naționalitatea statului, în lumina noului Proiect de articole elaborat de Comisia de Drept Internațional
• Definirea actelor de piraterie comise asupra navelor sau aeronavelor în marea liberă, în lumina dispozițiilor Convenției din 1982 privind dreptul mării

Puncte forte

• aspecte de noutate privind instituțiile și conceptele de drept internațional public
• atenție specială asupra actelor unilaterale și soft-law-ului
• analiza modului de încheiere, aplicare, modificare și încetare a tratatelor internaționale prin raportare la jurisprudența CIJ
• anexe pedagogice la sfârșitul fiecărui capitol: teme de dezbatere, pentru referate, întrebări tip grilă, termeni, expresii, definiții de reținut
• referințe bibliografice și jurisprudența CIJ specifice fiecărui capitol

Despre autor

Raluca MIGA BEȘTELIU este profesor universitar și conducător de doctorat în cadrul Școlii doctorale a Facultății de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu” din București, având o vastă experiență practică în domeniul dreptului și relațiilor internaționale: expert ONU în cadrul Comisiei drepturilor omului; membru al Curții Permanente de Arbitraj de la Haga; membru al Ramurii române a Asociației de Drept Internațional (ILA); membru desemnat de Guvernul României, în Comisia Consiliului Europei împotriva Rasismului și Intoleranței din anul 2000.

Public țintă

Studenți și masteranzi în domeniul dreptului, relațiilor internaționale, științelor politice, dar și practicieni în domeniul diplomației, relațiilor internaționale, administrației publice, ca și pentru toți cei interesați să urmărească legătura dintre „tradițional” și „contemporan” în funcționarea ordinii juridice internaționale